Stejarel Olaru: Nu vom vedea niciodata dosarul lui Basescu

Ati declarat de curind ca Patriarhul Teoctist ar fi fost agent de influenta. Ce inseamna acest lucru?
Afirmatia, e adevarat, este mai veche. Daca imi aduc aminte, in urma cu un an am si scris un material despre asta in Cotidianul. Pentru ca in acea perioada gasisem documente care sugerau ca in anumite operatiuni ale Securitatii, desfasurate atit in tara, dar mai ales in strainatate, a fost folosit ca agent de influenta. Securitatea avea nevoie de personalitati ale Romaniei de atunci pentru a le folosi ca agenti de influenta, care reprezinta o categorie speciala. Adica exista un plan de masuri foarte concret, care trebuia indeplinit prin intermediul acestor personalitati.

Vorbim de anii ‘70, de sfirsitul anilor ‘70. Vreau insa sa mentionez citeva lucruri. In primul rind, agentul de influenta poate fi in mod constient agent de influenta sau poate fi exploatat in orb de catre Securitate. Mai trebuie sa retinem ca dosarele care au venit pina acum o jumatate de an la CNSAS erau incomplete. Este foarte posibil ca in ultima perioada de timp sa fi venit si alte dosare ale prelatilor, inclusiv ale lui Teoctist, si din care sa aflam lucruri mai grave.

NICOLAE CORNEANU, PLATIT PENTRU NOTELE INFORMATIVE

S-ar putea ca si dosarele prelatilor sa intre in vizorul CNSAS, dupa cele ale politicienilor, liderilor de opinie etc.? Legea permite acest lucru, nu?

Legea spune ca da, insa nu sesizez acum vointa politica pentru ca aceste dosare sa fie facute publice.

Sa raminem la prelati. Mitropolitul Corneanu a recunoscut printre primii ca a colaborat cu Securitatea, dar in virtutea functiei pe care o avea. Au aparut apoi zvonuri ca lucrurile n-ar fi stat chiar asa. Cunoasteti amanunte despre acest caz?

Daca mitropolitul Corneanu a facut o astfel de afirmatie, pot sa va spun cu exactitate ca este falsa. Corneanu a fost recrutat ca informator si a avut o activitate intensa in acest sens timp de decenii. Notele informative semnate de Corneanu erau date dupa ce acesta participa la inmormintari, nunti sau botezuri. Erau foarte precise si nenumarati oameni au avut de suferit. De altfel, Corneanu a facut acest lucruri nu doar din motive pe care securistii le invocau adesea, si anume dragostea fata de tara, ci si din interes material. Pentru ca in dosarul de informator al lui Nicolae Corneanu exista o lista intreaga cu sumele pe care acesta le-a primit in urma notelor informative si avantajelor pe care le-a avut. Bineinteles ca si cariera in cadrul bisericii a fost favorizata de faptul ca era colaborator al Securitatii.

Apropo de dragostea de tara. Se inmultesc cei care invoca acest motiv ca sa-si justifice greselile tineretii. Mai nou, liderul PD Salaj declara ca a colaborat cu Securitatea, pret de 15 ani, pentru binele tarisoarei. Cind va putea opinia publica sa vada dosarele politicienilor? Se ia in calcul varianta publicarii pe internet, ca in Cehia?

Nu, legea nu permite acest lucru si, din punctul meu de vedere, ar fi o eroare. In primul rind, nu poti sa postezi pe Internet dosare pentru ca in acel moment ai incalca dreptul victimei la viata privata, chiar daca o protejezi. Din context vei sesiza despre ce victima este vorba, cum s-au folosit de ea si felul in care a avut de suferit.

Deci, victimele trebuie protejate. Aici nu incape discutie. E adevarat, calaii lor trebuie deconspirati si cind spun calai ma refer si la informatori si la ofiteri de securitate. Constat cu oarecare amaraciune ca in ultima perioada de timp se accentueaza dezbaterea referitoare la informatorii de securitate si nu si la ofiterii de securitate. Ce pot sa spun este faptul ca legea modificata astazi permite ca in cazul celor care sint dovediti ca au facut politie politica, ofiteri de securitate sau informatori, acestia sa fie mentionati nu doar cu numele in Monitorul Oficial, ci vor exista si descrieri ale faptelor lor, astfel incit opinia publica sa stie de ce colegiul CNSAS a luat o astfel de decizie.

Mai exista si alti prelati care au colaborat cu Securitatea?

Bineinteles ca exista. Si au mai si aparut in presa ultimilor ani. Teodosie Snagoveanu, de pilda, care a fost racolat ca informator prin 1986-1987 si care are un dosar incomplet la CNSAS, de care se si prevaleaza, spunind ca el chiar si dupa ce a semnat angajamentul a refuzat sa colaboreze.

Se vorbeste acum mai mult de informatori decit de ofiterii de securitate. Lor cind le va veni rindul?

Atunci cind dezbatem aceasta problema si cerem sa aflam adevarul trebuie sa tinem cont ca ne referim la cei care au facut politie politica. Legea ii protejaza in continuare pe ofiterii de securitate care nu au fost implicati in operatiuni de politie politica, ceea ce mi se pare usor ridicol, pentru ca astfel de ofiteri nu prea exista din moment ce Securitatea, in ansamblul ei, a facut politie politica la greu.

UNELE NUME VOR FI PROTEJATE IN CONTINUARE

Este posibil ca la sfirsitul acestei campanii de deconspirare sa aflam doar numele pestilor mici, dar nu si ale rechinilor?

Nu, cred ca vor fi surprize ca acelea de care am avut deja parte. Insa nu pot sa fiu suta la suta sigur si prefer sa spun ca e posibil ca unele nume sa fie in continuare protejate.

Purtatorul de cuvint al SRI a recunoscut un lucru grav, si anume faptul ca exista ofiteri sub acoperire in presa. Ce cauta prin presa astfel de ofiteri?

Sint mai multe raspunsuri aici. In primul rind, ziaristii lucreaza cu informatii, acelasi instrument cu care lucreaza si ofiterii serviciilor speciale. Este evident ca ofiteri, precum cei de la SRI, sint obligati sa cunoasca informatia efectiva daca nu inaintea jurnalistilor, cel putin in acelasi timp cu ei. Insa, aici trebuie mentionat foarte clar: in cadrul redactiilor si institutiilor media ofiterii sub acoperire nu au ce cauta. Este, in mod evident, o actiune de politie politica. Doar in conditiile in care exista informatii ca intr-o redactie sau alta se incurajaza si se intreprind actiuni care au caracter subversiv sau sint redactii profund xenofobe, as putea accepta ca ofiteri de informatii sa fie infiltrati acoperiti in astfel de redactii.

De altfel, cred ca pachetul de legi care se afla acum la guvern ar trebui modificat in acest sens si anume sa se specifice in mod clar interdictia ca ofiterii de informatii sa-si desfasoare activitatea in redactiile de presa, in cadrul partidelor politice, cit si in cadrul unor institutii conduse de demnitari. Asadar, nu avem nevoie de ofiteri de informatii ca ziaristi, ca politicieni sau ca demnitari pur si simplu.

A existat si in Germania o astfel de initiativa.

Da, a fost un scandal similar in Germania, in urma caruia s-au luat niste masuri in acest sens, interzicindu-se ofiterilor de informatii sa lucreze in institutii media. Prin lege.

Ce institutie ar putea estima citi ofiteri lucreza sub acoperire?

E o informatie clasificata.

Traian Basescu a declarat ca s-a decis dezlegarea la dosare. Se regasesc si dosarele numite in presa VIP sau PI (persoane importante)?

Cred ca presedintele Basescu a invatat lectia crizei de la CNSAS si vrea un plus de popularitate luind astfel de decizii in CSAT. Pentru ca ele practic nu-si au rostul, din moment ce exista o lege CNSAS deja modificata si completata in acest sens, prin urmare permite accesul la aceste dosare. In ceea ce priveste intrebarea daca le vom vedea intr-adevar pe toate, am citeva rezerve aici, si daca presedintele Basescu sau Theodor Stolojan au dosare deschise de securitate, imi manifest neincrederea ca le vom vedea vreodata.

Ce parere aveti despre cum functioneaza Comunitatea Nationala de Informatii. Are vreo vina in cazul Omar Hayssam? Au aparut deja voci care cer reanalizarea statutului CNI.

Cred ca fiecare institutie cu atributii in domeniu are partea ei de vina in cazul Omar Hayssam, inclusiv CNI. Eu nu stiu cum functioneaza in mod exact CNI, insa atita vreme cit acolo exista analisti care pun cap la cap informatia in cazuri concrete, cei care coordoneaza CNI ar fi trebuit sa fie la curent cu desfasurarea cazului Omar Hayssam. Pe de alta parte, serviciile de informatii n-ar fi trebuit sa-l slabeasca informativ pe Omar Hayssam. Faptul ca acesta nu a fost filat imediat dupa eliberarea lui din arest ma duce cu gindul la o complicitate a acestora. Nu stiu care dintre aceste servicii de informatii ar fi fost cel mai indreptatit sa-l urmareasca, probabil ca vina se contureaza asupra procurorilor si ofiterilor de informatii din cadrul ministerului de Interne, care n-ar fi trebuit sa-l scape si care ar fi trebuit sa-l fileze permanent, 24 de ore din 24.

CNI SCHIOAPATA IN GRADINA PRESEDINTELUI

S-a spus ca de vina ar fi fost vidul legislativ.

Nu are nici o legatura una cu cealalta.

S-ar putea ca CNI sa treaca in subordinea Parlamentului sau Guvernului, asa cum solicita unii politicieni? Exista o astfel de varianta de lucru?

Cele mai multe exemple din Europa ne arata ca o astfel de Comunitate, care exista si in alte state, este coordonata de cele mai multe ori de primul ministru. Probabil ca o astfel de idee e potrivita si in Romania, pentru ca, iata, incepem sa avem exemple despre felul in care CNI schioapata atunci cind ea se afla in gradina presedintelui.

Exista vreo garantie ca pachetul de legi privind siguranta nationala va fi ajustat de guvern asa incit serviciile de informatii sa nu mai fie stat in stat, sa existe un control electiv asupra bugetului si activitatii serviciilor, sa fie interzisa posibilitatea de a face afaceri?

Eu cred ca in final vom avea un pachet de legi limpede, pentru ca deja s-au adunat foarte multe obiectii venite din parte societatii civile, obiectii care tin cont de lucruri precum cele amintite de dumneavostra, adica controlul parlamentar asupra serviciilor de informatii, care este sumar la ora actuala.

Dar comisiile parlamentare de control asupra serviciilor nu si-au facut treaba pina acum.

Asa este. Controlul parlamentar trebuie sa fie mult mai concret, legile trebuie modificate in acest sens. Pe de alta parte, n-ar strica sa avem in Romania o lege a controlului parlamentar. Apoi, in ceea ce priveste bugetul acestor institutii, este cit se poate de clar ca serviciile de informatii nu trebuie sa aiba posibilitatea de a desfasura activitati economice.

Sinteti in conflict cu unul dintre membrii CNSAS, Corneliu Turianu, care a declarat ca-l santajati si amenintati. Disputa a ajuns la justitie, nu?

Impotriva lui Corneliu Turianu am facut o plingere penala, care s-a materializat intr-un dosar, ceea ce inseamna ca domnul Turianu e astazi urmarit penal. Multi dintre cei care sint astazi membri ai Colegiului nu cunosc legea care sta la baza acestei institutii si vorbesc in mod gratuit. Eu nu santajez pe nimeni. Eu doar am spus ca imi voi apara drepturile in momentul in care mi se va ridica acreditarea, de catre colegiul CNSAS, si voi contesta decizia in justitie. Nu e nici o amenintare si nici un santaj. Am acest drept, de a recurge la justitie pentru a-mi cauta dreptatea.

S-a pornit brusc o adevarata dosariada. Cum va explicati acest lucru?

Arhiva Securitatii a stat, cea mai mare parte din ea, ascunsa pina recent si iata ca au inceput acum sa fie transferate dosare la CNSAS. Deja exista mai multe informatii, si e normal ca aceste informatii sa ne surprinda, sa descoperim ca jurnalisti pe care ii cunoastem de ani de zile si care s-au dovedit in mod sincer ca fiind cei care construiau spiritul civic al societatii, iata ca pina in 1989 erau printre altele si informatori. Deci, cantitatea de informatii, care dintr-o data ne este furnizata prin intermediul CNSAS, ne nauceste, pentru ca e multa si pentru ca a stat ascunsa timp de 16 ani. Nu cred ca este vorba de o manipulare, decit in situatia in care anumite dosare ramin in continuare la serviciile de informatii, fara sa se justifice acest lucru.

S-a scris in presa, in urma cu un an, ca SRI ar face rapoarte privind activitatea ministrului Vasile Blaga. Si dumneavoastra ati vorbit despre acest lucru. S-a limpezit acea problema?

Din cite stiu eu, SRI a dat deja un comunicat ca nu a facut un astfel de raport. Interesant de vazut daca exista rapoarte in acest sens si la alte servicii de informatii.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe