Constitutia Romaniei din 1991 a fost astfel conceputa ca puterea sa fie distribuita asa incat sa faca imposibila constituirea unui centru de putere care sa le domine pe celelalte.

Nu numai puterea executiva a fost egal impartita intre presedinte si primul- ministru, ci si puterea legislativa a fost divizata egal intre Senat si Camera Deputatilor.
Teroarea pe care deceniile de dictatura au inspirat-o a fost atat de puternica incat chiar si Adunarea Constituanta a fost formata din doua Camere distincte, caz unic in istoria dreptului constitutional.

Controlul pe care fiecare Camera il exercita asupra celeilalte a fost atat de puternic incat favoriza prelungirea excesiva a procesului legislativ si chiar blocarea unor acte normative.

Astfel, daca un proiect de lege adoptat intr-una din Camere era respins de cealalta, era retrimis spre reexaminare primeia.

Daca nici a doua forma nu era agreata, proiectul era respins definitiv. In cazurile in care o Camera adopta o alta forma a unei legi decat cealalta, se forma o comisie de mediere. Daca nici aceasta nu venea cu o solutie agreata de ambele parti, decizia finala se lua in plenurile reunite, cu voturile majoritatii deputatilor si senatorilor. La revizuirea din 2003, s-a incercat remedierea situatiei, dar solutia a fost doar una partiala. Au fost eliminate comisiile de mediere, iar competentele au fost mai bine delimitate. Astfel, Senatul este Camera decizionala in anumite domenii, iar Camera Deputatilor in altele.

Totusi, legile sunt dezbatute in ambele adunari, lucru care nu scurteaza durata votarii legilor. A crescut rolul comisiilor de specialitate si a fost prevazuta procedura aprobarii tacite prin care o lege poate fi considerata ca adoptata daca nu intra in dezbaterea primei Camere sesizate in termen de 45 sau 60 de zile.
In acest caz, exista riscul ca unele legi sa treaca de Parlament fara sa existe o analiza si o dezbatere pe marginea lor.

Pareri diferite in clasa politica

Cel care a adus subiectul Parlamentului unicameral pe agenda publica a fost presedintele Basescu in 2005. In favoarea acestei idei s-au pronuntat PC, PD si PSD.
In schimb, unul din artizanii Constitutiei din 1991, Antonie Iorgovan, a apreciat propunerea drept "o imbecilitate", afirmatie pentru care PSD l-a fortat sa demisioneze din functia de secretar al Senatului. Ulterior, presedintele PSD, Mircea Geoana, si-a nuantat afirmatia initiala intr-un mod cat se poate de original: "Cand vorbim de Parlament unicameral nu inseamna ca vorbim neaparat de o singura Camera, ci si de o a doua Camera, a reprezentantilor regionali". Adica de un Parlament bicameral! Pentru mentinerea situatiei actuale s-a pronuntat presedintele PRM, C.V. Tudor: "Un Parlament cu o singura Camera e o garsoniera".

In schimb, PNL si UDMR vor pastrarea bicameralismului, cu conditia unei diferentieri mai clare a atributiilor dintre cele doua componente ale Legislativului.

O pozitie similara a exprimat recent si Iorgovan care a apreciat ca, in urma consolidarii democratiei, nu mai este necesara o repartizare atat de echilibrata a puterii in stat.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.