La momentul infiintarii coalitiei, atunci cand ati purtat negocierile cu partenerii de guvernare si fiecare partid si-a prezentat dezideratele, care au fost regulile? Ce a cerut UDMR si ce a promis UDMR ca va face pentru a returna sprijinul pe care trebuia sa vi-l acorde partenerii din coalitie?

Noi, cand am facut de fapt programul comun de guvernare, eram inca trei, PNL si PD, deci Alianta. Ei au avut un program de guvernare si in acest program de guvernare, dupa o analiza extrem de serioasa, am inclus si deziderate ale UDMR. Desi in cazul finalizarii programului de guvernare, dar si inainte cand am discutat cu liderii Aliantei, adica cu domnul Basescu, cu domnul Calin Popescu Tariceanu si cu domnul Emil Boc, conditiile noastre s-au referit in primul rand la program.

Legea minoritatilor am discutat-o concret, inclusiv ideea autonomiei culturale, si anume ca trebuie sa adoptam o lege a minoritatilor prin care se infiinteaza institutia autonomiei culturale, si am si discutat cu liderii coalitiei nu pe articole, dar am discutat principiul. Si anume ca prin aceasta lege minoritatile sa primeasca dreptul de a-si alege o reprezentanta, un consiliu al autonomiei, care sa primeasca dreptul de decizie impreuna cu autoritatile statului, decizii legate de institutiile culturale si educationale in limba materna. Mai departe, nu am intrat in detalii.

Am discutat si de alte elemente ale programului, si aici as spune ca parerile noastre au fost destul de apropiate. De exemplu, si noi am vizat cota unica de impozit, cam aceeasi politica financiara sau descentralizarea. Acolo unde am mai discutat foarte concret a fost problema regiunilor de dezvoltare economica, si asta am prevazut in programul de guvernare, reorganizarea lor, o analiza a functionarii lor si apoi o reorganizare prin care ele sa devina mai functionale; am discutat si ca ar fi nevoie de regiuni de dezvoltare mai mici.

In rest, in ce priveste functiile ocupate in guvern, am discutat si aceste functii, am negociat si am cerut o prezenta cat mai accentuata in domeniul dezvoltarii infrastructurale, pentru ca noi stiam ca prioritatea momentului trebuie sa fie dezvoltarea infrastructurala. In Ardeal, ne confruntam cu mari probleme si am mai cerut sa avem o contributie in problema integrarii.

Numirea noilor prefecti si subprefecti a fost prima cearta serioasa in sanul coalitei guvernamentale. Acum, coalitia a ajuns sa fie monstruoasa, dupa cum o caracterizeaza un ministru PD. Intre aceste doua momente, care a fost acel moment de ruptura cand ati observat ca PD nu mai sustine statutul minoritatilor?

Mult mai tarziu, cu prefectii ne-am trezit pur si simplu cu acea problema din 96, si anume am intrat in guvern, am cerut prefecti in judetul Covasna si tot asa cu foarte mult scandal am reusit sa avem prefecti. Pe vremea aceea am avut in Harghita si nu am avut in Covasna, acum e invers, avem in Covasna si nu avem in Harghita.

Mult mai tarziu ne-am trezit ca PD are probleme cu legea minoritatilor. Insa, atunci cand am dezbatut legea in guvern, este adevarat ca si doamna Monica Macovei a avut o serie de observatii si rezerve fata de textul initial al proiectului, nu a fost de acord cu proiectul, dar dupa anumite discutii in mai multe runde cu dansa, am ajuns la un compromis.

In schimb, doamna Mona Musca a fost un reprezentant al Partidului Liberal care s-a impotrivit foarte mult si pana in ultimul moment am fost in conflict permanent cu dansa, legat de proiectul legii minoritatilor. Deci in guvern, in acele luni nu era vorba ca celelalte partide sunt de acord si Partidul Democrat nu este de acord. Mai tarziu, cand am transmis proiectul in parlament, ne-am trezit cu o opozitie a PD.

Le-ati dat vreun motiv democratilor sa nu va mai sustina proiectul?

Nu, eu cred ca legea minoritatilor a cazut victima luptei intre PNL si PD. In ce sens: in aceasta lupta intre cele doua formatiuni, cei din PD, la vremea respectiva, si-au asumat o retorica mai populista si nationalista, incercand astfel sa domine discursul politic si, astfel, probabil ca au ajuns la concluzia ca vor ataca si proiectul legii minoritatilor.

Presedintele Traian Basescu a tinut discursuri despre performantele guvernului, combaterea coruptiei, siguranta nationala, dar nu si despre minoritati. Problema minoritatilor nu a fost niciodata pe agenda presedintelui. Credeti ca Traian Basescu doreste adoptarea statutului minoritatilor?

In afara permanentului conflict legat de statutul minoritatilor, sunt de acord ca relatiile interetnice nu sunt in plan, in discursul liderilor politici, nici in retorica presedintelui, nici in a celorlalti lideri ai coalitiei. Ceea ce nu e bine pentru ca, dupa parerea mea, noi ne ascundem dupa degete atunci cand vrem sa cream impresia ca in domeniul relatiilor interetnice Romania nu mai are probleme.

Bineinteles ca functionarea serviciilor secrete, nemaivorbind de functionarea Justitiei, de lupta privind combaterea coruptiei sunt teme cu adevarat importante, dar eu cred ca cel putin de rangul acestor probleme ar trebui sa fie si solutionarea problemelor interetnice. Pentru ca altfel se vor acumula tensiuni incet-incet. In ceea ce il priveste pe presedinte, el are o abordare interesanta, pentru ca, ori de cate ori discutam cu domnia sa, el opteaza pentru o descentralizare puternica in administratie.

In mod interesant am observat ca cei din PD sunt mult mai vehementi pentru descentralizare decat celelalte formatiuni din coalitie. In cazul presedintelui, aceasta abordare este credibila, pentru ca presedintele a fost primar, stie foarte bine cum e sa nu ai atributii destule ca sa faci ceva pentru comunitatea locala care te-a ales. Eu observ ca pana in momentul actual nici presedintele, nici cei din Partidul Democrat nu au inteles destul de bine ca si in cazul relatiilor interetnice vrem acelasi lucu, ca cei vizati de o anumita problema sa aiba posibilitatea de a decide, aceasta ar fi esenta autonomiei. Deci, intr-adevar, nu am vazut ca ei ar face o conexiune foarte directa intre cele doua chestiuni".

Citeste si:

Care credeti ca va fi principalul liant al coalitiei dupa 1 ianuarie 2007? Care vor fi prioritatile UDMR, cum se va aseza UDMR in coalitia renegociata?

Acum ne leaga dezideratul aderarii. Insa, realizandu-se aderarea, toate problemele suprimate sau impinse mai in spate in aceasta perioada vor iesi la iveala in aceasta coalitie. Deci, nu numai noi vom opta pentru o rediscutare a programului de guvernare, a protocolului coalitiei, a structurii guvernamentale, probabil toate formatiunile vor face asta.

Noi oricum vom cere acest lucru, pentru ca colaborarea a devenit unilaterala si noi dam o mana de ajutor la rezolvarea tuturor problemelor. In schimb, legea minoritatilor e inca tergiversata si nu este vorba numai de asta, ci de problema etnica in general. Nu poti afirma ca relatiile interetnice sunt rezolvate definitiv si ca nu avem de facut nimic altceva. Noi acceptam ca in invatamant e nevoie de reforma, tot asa in domeniul justitiei. In domeniul justitiei am facut deja o reforma si tot se mai vrea reforma, atunci de ce nu se accepta ca si in domeniul relatiilor interetnice trebuie sa ai un proces permanent de solutionare a problemelor?

Ce masura de siguranta isi va lua UDMR in asa fel incat acest blocaj sa nu se mai repete?

Eu cred ca si partenerii sunt constienti de asta, pentru ca, intr-adevar, o coalitie se bazeaza pe interese reciproce. Noi avem nevoie de partenerii nostri, pentru ca avand un procentaj de 7% in parlament nu poti adopta legi, deci avem nevoie de ei si sa mai impunem unele masuri in guvern. Intrebarea este daca partenerii nostri au nevoie de noi. Daca au nevoie de noi ca voturi in parlament si daca au nevoie de UDMR ca reprezentanti ai unei comunitati maghiare foarte numeroase, ca astfel problemele etnice sa se rezolve prin instrumente politice, si nu prin alte mijloace.

Deci, asa cum ne punem noi intrebarea: avem nevoie de partidele romanesti? Da, avem nevoie de ele, avem nevoie de partenerii nostri, si ei trebuie sa spuna ca au nevoie de UDMR. Eventual, unii ar putea sa spuna ca nu au nevoie de UDMR. Deocamdata, eu nu cred acest lucru. Numai daca ma gandesc la voturi, ma gandesc foarte clar ca in parlament in fiecare saptamana cad proiecte din cauza indisciplinei unor aliante ocazionale. In astfel de conditii, avem nevoie unii de altii.

Ce parere aveti de propunerea lui Valeriu Stoica legata de modificarea Constitutiei, astfel incat seful statului sa fie ales de parlament si premierul sa aiba mai multa putere?

Eu as putea sa fiu de acord cu acest lucru, dar nu cred ca este realizabil in acest moment. Probabil ca opinia publica nu ar accepta ideea unui presedinte ales in mod indirect. Insa, se poate asa, sunt tari in Europa care functioneaza astfel. Noi avem un sistem semi-prezidential sau o republica parlamentara, dar care are si elementele unui sistem prezidential; actualul sistem ar putea sa functioneze.

In schimb, am impresia ca unii vor sa impinga acest sistem spre un sistem profund semi-prezidential, altii se gandesc la o republica parlamentara. Eu insumi optez pentru un parlamentarism cat mai desavarsit, pentru o republica parlamentara. Orice comunitate maghiara are interesul sa fie puternice acele institutii in care prin propria forta poate fi prezenta, si o astfel de institutie sa fie parlamentul. De aceea optam pentru un parlament cat mai puternic, dar eu sunt totusi pragmatic si nu cred ca am putea impinge in acest moment sistemul catre o republica parlamentara fara elementele unui sistem semi-prezidential. In perspectiva insa, repet, as opta pentru o republica parlamentara.

Domnule Marko Bela, as vrea sa imi explicati ce a vrut sa spuna domnul ministru Zsolt Nagy atunci cand a propus trecerea UDMR catre o formula mai apropiata de cea a partidelor politice?

Eu sunt de acord cu nemultumirile sale in privinta lipsei unei discipline in UDMR. Bineinteles ca, din exterior, acest lucru se vede altfel, noi suntem vazuti ca o formatiune foarte disciplinata, dar avem si noi probleme de disciplina, lipsa de responsabilizare a demnitarilor si a celor alesi, nu avem instrumente de a-i sanctiona cand deviaza de la programul UDMR.

Eu am inteles ca ideea lui se refera sa devenim un partid in acest punct al cuvantului. Pentru ca eu niciodata nu as fi de acord sa facem o formatiune in care sa suprimam diversitatea doctrinelor si pluralismul doctrinar. Noi, daca am deveni un partid politic din punct de vedere doctrinar, atunci nu am mai putea avea caracterul de reprezentare a intregii comunitati maghiare. Optez si eu pentru o disciplina mai mare, o ierarhizare a deciziilor politice, fiindca aici, in parlament sau guvern, avem nevoie de asta, dar in rest nu as fi de acord cu nimeni care ar vrea suprimarea pluralismului doctrinar.

Cum caracterizati opozitia din Romania?

Din pacate, foarte slab. Eu sunt convins ca solidaritatea coalitiei sufera din cauza slabiciunilor din opozitie. Daca am avea o opozitie care ar reusi sa fie consecventa, sa ne critice intr-adevar acolo unde avem probleme, slabiciuni, ei ne-ar obliga sa fim mai solidari. In acest moment, avem un partid populist si ultranationalist, care nu reuseste o astfel de critica, pe de alta parte avem un PSD extrem de slabit in urma luptelor interne si nici ei nu reusesc sa ne critice. Am avea nevoie de cateva lovituri dure, dar cu adevarat dure, ca sa ne trezim si noi la realitate si sa fim solidari.