Printre cele citeva mii de contracte care au fost luate la puricat de Corpul de Control al Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) se numara si doua extrem de "fierbinti", incheiate de Agentia Domeniilor Statului (ADS). Primul, cu firma TCE Trei Brazi, care apartine controversatului om de afaceri Culita Tarita, se refera la un luciu de apa de 250 de hectare in Insula Mare a Brailei. Cel de-al doilea priveste o datorie 5,8 miliarde lei a firmei Interagro, patronata de omul de afaceri Ioan Niculae. Culita Tarita declara ca nu a exploatat niciodata luciul de apa pentru care este acuzat ca nu platit redeventa. "Nu am avut niciodata in posesie acest luciu de apa", afirma Culita Tarita. In schimb, Ioan Niculae, cel care a dat "tunul cu tutunul", nu a fost de gasit ieri.

Ministrul Gheorghe Flutur l-a concediat miercuri seara pe directorul general al Agentiei Domeniilor Statului (ADS), Corneliu Popa, si a revocat Consiliul de Administratie al institutiei. Oficialul de la Agricultura a justificat masura prin descoperirea unor nereguli in contractele incheiate de ADS cu diverse societati comerciale. Seful Corpului de Control al MAPDR, Gheorghe Tinel, spune ca nu au fost analizate toate contractele, iar decizia ministrului a avut la baza rezultate preliminare ale cercetarilor efectuate pina acum.
Tinel declara ca "atit in cazul datoriei de 5,8 miliarde lei a firmei Interagro, cit si al neregulilor semnalate in contractul cu firma lui Culita Tarita, Corpul de Control al fostei conduceri a Ministerului Agriculturii l-a atentionat pe Corneliu Popa sa ia masuri". "In cazul Interagro, Corpul de Control atragea atentia sa se verifice modul cum au fost respectate clauzele contractuale. La contractul incheiat cu firma TCE Trei Brazi, pentru Insula Mare a Brailei, trebuia incheiat un act aditional prin care sa fie stabilita valoarea arendei pentru un luciu de apa de 250 de hectare, lucru care nu s-a intimplat.

Ceea ce ar insemna ca TCE Trei Brazi a folosit acest luciu de apa timp de trei ani fara sa plateasca nici un leu arenda. Tot in cazul Insula Mare a Brailei, in urma unui contract de destufizare, la o prima evaluare, statul ar fi fost pagubit cu circa 700.000 de euro. Facturarea s-a facut pentru o suprafata de 11.150 de hectare, dar in realitate s-au destufizat doar 8.600 de hectare. Analiza nu este insa finalizata", declara seful Corpului de Control.

Culita Tarita e linistit

Culita Tarita nu este pentru prima data in centrul unui scandal legat de activitatea sa in Insula Mare a Brailei. Decizia ministrului Ilie Sirbu de a-i da in arenda, in anul 2001, cele 56.000 de hectare de teren in Insula Mare a Brailei a stirnit vii controverse. In 2003, ADS a hotarit sa rezilieze contractul cu Culita Tarita ca urmare a neachitarii unor obligatii catre stat. Instanta i-a dat insa cistig de cauza acestuia din urma. Acum, Culita Tarita a ajuns din nou in atentia Corpului de Control. "Nu am de ce sa-mi fac probleme. Am respectat toate clauzele contractuale. Am inteles ca este o problema cu un luciu de apa pe care nu l-am avut niciodata in posesie. Luciul de apa a fost dat, prin Hotarire de Guvern, Consiliului Judetean Braila", spune Tarita.

"Interagro nu stiu sa aiba vreo datorie"

Citeste si:

Corneliu Popa, directorul concediat de ministrul Flutur, spune ca acesta a fost dezinformat de cei care au intocmit notele de control. "In cazul Interagro nu stiu sa fie vorba de vreo datorie pentru ca la cei care nu au platit redeventa li s-au reziliat contractele", declara fostul director de la ADS.
Fostul ministru Ilie Sirbu, care l-a numit in functie pe Corneliu Popa, declara: "Nu ne deranjaza controalele, dar, daca acestea sint un pretext pentru a face loc in functii de conducere tuturor reprezentantilor din coalitia aflata la guvernare, este ingrijorator ce se intimpla. Algoritmul i-a mai omorit o data, in perioada 1996-2000, si asa se va intimpla si acum", declara Sirbu.

Miliarde, pe daiboj

Agentia Domeniilor Statului a fost permanent o sursa de scandaluri. Miile de contracte incheiate fac imposibila clarificarea intr-un timp scurt a activitatii desfasurate de ADS in perioada 2001-2004. Printre contractele care sint analizate in prezent se regaseste si cel de prestari de servicii pentru intocmirea documentatiei topo-cadastrale in format analogic si digital. Potrivit sefului Corpului de Control, in acest caz nu s-au respectat legile privind modul de constituire a comisiilor de licitatie. De asemenea, Corpul de Control a constatat ca ADS nu a luat nici o masura pentru a recupera o datorie de cinci miliarde de lei de la firma Agropol Popesti Leordeni. In plus, contractul prin care a fost stabilita redeventa a fost incheiat dupa un an si jumatate de la data concesionarii.

Fiscul i-a blocat conturile lui Ioan Neculaie

Conducerea Finantelor brasovene a decis sa ia taurul de coarne dupa ce firmele lui Ioan Neculaie - om de afaceri cu o avere estimata de revista "Capital" la aproximativ 250 de milioane de dolari - au acumulat datorii de circa 700 de miliarde lei catre bugetul de stat. Astfel, societatea Prescon SA figureaza cu un debit de 403,9 miliarde lei la bugetul de stat si alte 16, 371 miliarde la bugetul asigurarilor sociale. Societatea Prefa SA are si ea datorii de 61 miliarde lei catre bugetul de stat si 11,416 miliarde lei catre bugetul asigurarilor sociale.
Directia Finantelor Publice Brasov a decis zilele trecute sa blocheze conturile acestor societati, potrivit declaratiilor lui Lucian Voinescu, seful institutiei. Mai mult, conform purtatorului de cuvint al Directiei, Relu Tiganescu, Finantele fac acum o evaluare a acestor societati pe care Fiscul urmeaza sa puna sechestru.

O situatie aparte au Asociatia Fotbal Club Brasov, unde Neculaie este presedintele Consiliului de Administratie si detine 20% din actiuni, si PRO Roman SA. In cazul echipei de fotbal, situatia Asociatiei este foarte grava, avind datorii de peste 100 miliarde lei, ceea ce a dus la schimbarea, saptamina trecuta, a directorului de la FC Brasov, Romica Pascu.
In legatura cu acuzele aduse de catre Directia de Finante, magnatul brasovean a fost extrem de lapidar, declarind ca, dupa calculele sale, "suma pe care o datorez statului este in realitate mult mai mica".