Deputatul Ion Stan, membru al Comisiei parlamentare de control al SRI, a observat ca nu exista o corelare a continutului Strategiei Nationale de Securitate cu prevederile din legile sigurantei. Astfel, daca proasta guvernare este cuprinsa ca o amenintare de securitate in textul strategiei, ea nu este inclusa la capitolul "amenintari" din proiectul de lege al SRI.

Proiect de lege a controlului parlamentar

Cei de la PSD vor initia un proiect de lege aditional care sa reglementeze controlul parlamentar asupra serviciilor secrete. Stan crede ca legea este necesara pentru ca din pachetul elaborat la CSAT lipsesc prevederile referitoare la mecanismele controlului parlamentar. Omisiunea este agravata de faptul ca "nu sunt reglate raporturile dintre Comunitatea Nationala de Informatii si componentele sale", a afirmat Stan. In acest mod, controlul parlamentar devine mai greu de exercitat in timp ce influenta presedintelui, ca sef al CNI, devine disproportionata.

Un alt motiv de ingrijorare pentru PSD este pericolul afectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetateanului. Stan a exemplificat prin autorizatia pe care o primesc serviciile secrete de a restrange aceste drepturi. Astfel, autorizatia este acordata initial pentru un termen de 6 luni, putand fi prelungita pentru cate 3 luni, "pana la calendele grecesti", dupa cum s-a exprimat parlamentarul PSD. De asemenea, este acuzat faptul ca aceste autorizatii sunt acordate pentru operatiuni neprecizate clar; daca mai toata lumea se gandeste la ascultarea telefoanelor, Stan a precizat ca este vorba si de interceptarea corespondentei, descinderi in incinte private, cercetari radio-electronice sau localizare prin GPS. In fine, PSD doreste ca "ofiterul de informatii sa ramana in zona culegerii de informatii pe amenintarile sigurantei nationale, nu pe infractiunile de drept comun".

Citeste si:

Libertatea de expresie si a presei, sever limitate

La fel de critica a fost si pozitia UDMR care, prin vocea secretarului de stat Szekely Erwin, a cerut modificarea legilor astfel incat drepturile cetateanului sa nu fie incalcate. "Este restransa libertatea de expresie, prin faptul ca ii obliga pe toti cetatenii sa colaboreze cu serviciile secrete si este restransa libertatea presei, deoarece presa nu are voie sa publice informatii, serviciile secrete fiind definite ca unicul organism care se ocupa cu strangerea si valorificarea informatiilor", a declarat Szekely. Acesta este doar unul din abuzurile posibile invocate de UDMR.

In plus, Szekely are rezerve si fata de largirea nepermisa a atributiilor CSAT: "In pachetul de legi privind siguranta nationala, CSAT aproba bugetul institutiilor din domeniul sigurantei nationale, propune sau hotaraste demiterea conducatorilor acestor institutii. Acestea sunt atribute administrative care fac ca CSAT sa functioneze ca un guvern paralel, care are atributii in domeniul sigurantei nationale". De asemenea, Szekely contesta dreptul serviciilor de a intercepta sau monitoriza activitatea unei persoane timp de 48 de ore fara emiterea unui mandat judecatoresc in acest sens, "o lezare foarte grava a garantiilor procesuale privind libertatea persoanelor", a apreciat secretarul de stat. Finalmente, Szekely a observat ca terminologia folosita este vaga si contrara reglementarilor europene din domeniu.