Criticile Monicai Macovei la adresa CSM, partial nefondate

Deputatii si senatorii au amanat marti dezbaterea rapoartelor CSM privind starea Justitiei si privind activitatea Consiliului din ultimul an, pe motiv ca trebuie sa analizeze punctul de vedere al Ministerului Justitiei, cuprins intr-un document distribuit cu putin timp inainte de inceperea sedintei. Potrivit acestuia, starea justitiei trebuie sa fie "una reala, pe problemele pe care le are inca justitia", fiind necesar ca la dezbatere sa participe toti factorii implicati in actul justitiei. Insa o parte dintre criticile aduse de Monica Macovei Consiliului - legate de anumite aspecte care ar lipsi din Raport - sunt nefondate, avand in vedere ca figureaza pe site-ul CSM inca din luna februarie.

Ministrul Justitiei, Monica Macovei, a sustinut marti, intr-un document distribuit parlamentarilor din Comisiile juridice, ca exista magistrati care nu si-au completat declaratiile de avere si declaratiile de rudenie si ca CSM nu a aratat cum a sanctionat aceste abateri.

Or, potrivit capitolului 3.7. (Vulnerabilitati ale sistemului judiciar, datorate incalcarii legii de catre magistrati - Situatia sanctiunilor disciplinare in privinta judecatorilor si procurorilor) din Raportul CSM privind starea justitiei, judecatorii si procurorii care au refuzat sa-si completeze declaratiile de avere au fost sanctionati disciplinar.

"Faptele pentru care s-a dispus sanctionarea disciplinara a judecatorilor si procurorilor in cauzele mai sus mentionate sunt: imixtiunea in activitatea altui judecator si procuror, refuzul judecatorului de a completa declaratia de avere, incalcarea normelor Codului deontologic, incalcarea principiului independentei si impartialitatii, a incompatibilitatii etc.", se arata in raportul CSM.

Fapte pentru care au fost trimisi in judecata magistrati

O alta declaratie facuta de ministru face referire la omiterea numarului de judecatori si procurori condamnati definitiv si a tipului de infractiuni comise. "In raportul privind starea Justitiei sunt oferite cifre doar cu privire la numarul de judecatori si procurori aflati in faza de urmarire penala sau trimisi in judecata. Nu este nici o mentiune cu privire la numarul de condamnati definitiv, de tipul de infractiuni comise sau de starea proceselor", se arata in documentul MJ.

Indraznim s-o contrazicem pe doamna ministru. Raportul de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii a fost prezentat la data de 11 ianuarie 2006. Or, din datele furnizate presei, primele deferiri ale judecatorilor in justitie au avut loc, cel putin din partea DNA, in perioada 1 noiembrie 2005 - 30 ianuarie 2006. Cu toata graba, cum ar fi putut fi condamnati acestia pana la momentul intocmirii raportului de activitate al CSM?

Mai mult, potrivit bilantului prezentat atunci de Dan Lupascu in fata ministrului Justitiei si al sefului statului si publicat pe site-ul CSM, punctul 3.7.2 - "Situatia judecatori si procurori condamnati ori aflati in faza de urmarire penala sau de judecata" mentioneaza inclusiv faptele pentru care acestia au fost trimisi in judecata - luare de mita, trafic de influenta, fals, uz de fals. Magistratii implicati au fost suspendati din functii.

Termenul de declarare a apartenentei la serviciile secrete a expirat luni

In ceea ce priveste afirmatia ministrului potrivit careia "un numar de 102 declaratii privind apartenenta la serviciile de informatii nu au fost completate, iar CSM nu a aratat cum a sanctionat aceste abateri", purtatorul de cuvant al Consiliului, magistrat Cecilia Morariu, ne-a declarat urmatoarele: "De fapt este vorba despre opt procurori (unul plecat in strainatate si sapte numiti in functie la data de 5 decembrie 2005) si 47 de judecatori (unii dintre ei sunt suspendati din functie, plecati in strainatate sau aflati in concedii pentru ingrijirea copilului). Este posibil ca o parte dintre aceste declaratii sa ne parvina foarte curand, avand in vedere ca termenul limita de declarare anuala privind apartenenta la serviciile de informatii a fost, potrivit art. 7 din Legea 303/2004, data de 17 aprilie 2006. In ceea ce-i priveste pe cei sapte procurori numiti in functie in luna decembrie, acestia pot trimite declaratiile pe parcursul acestui an", ne-a mai spus Cecilia Morariu.

Nu sunt contradictii

Ministerul Justitiei apreciaza ca sunt oferite, in raportul CSM, date care par contradictorii, dand exemplu faptul ca din analiza datelor statistice rezulta ca judecatorii ar fi solutionat, in comparatie cu anul precedent, un numar mai mare de cauze, desi volumul total al litigiilor a crescut si gradul de ocupare al posturilor vacante de judecatori a scazut. Remarca este corecta, dar nu exista nici un pic de contradictie: judecatorii Tribunalului Bucuresti au ajuns sa aiba chiar 50 de cauze pe zi.

Reamintim ministrului ca, in sedinta de bilant a CSM din 11 ianuarie, la care si domnia sa a fost prezenta, presedintele de-atunci al institutiei, Dan Lupascu, a afirmat ca una dintre problemele care trebuie rezolvate urgent este aceea de a diminua "incarcatura mare de dosare la instante si Parchete". Printre prioritatile CSM-ului se afla stabilirea perioadelor de timp aferente solutionarii cauzelor, realizarea unui ghid pentru scurtarea procedurii judecatoresti si ocuparea posturilor de judecatori si procurori scoase la concurs in conditii la fel de exigente ca si pana acum.

Atunci, desi nu s-a inscris pe lista celor care urmau sa ia cuvantul si chiar a fost intrerupta de cateva ori de presedintele Traian Basescu, Monica Macovei a anuntat ca va "colabora sincer si onest cu CSM-ul".
Facand referire la declaratia presedintelui Lupascu, potrivit careia in 2006 numarul angajatilor CSM va fi majorat de la 137 la peste 250, Monica Macovei a spus ironic ca, o data ce "numarul de angajati ai CSM il va depasi pe cel al Ministerului Justitiei", spera "ca acestia nu vor imprumuta si caracterul birocratic al institutiei pe care o conduce".
Remarca a starnit rasul audientei, inclusiv a sefului Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele.

Neincrederea cetatenilor in Justitie, cauzata de schimbarile legislative

O alta critica a ministrului este legata de faptul ca CSM nu a analizat increderea cetatenilor in Justitie.
Or, potrivit raportului privind starea Justitiei, neincrederea cetatenilor in actul de justitie este legata tocmai de "modificarile legislative succesive in materia instantelor judiciare intervenite prin Legile 219/2005 si 247/2005 care au afectat solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil".

"Chiar daca aceasta situatie nu este imputabila judecatorilor, perceptia societatii civile si respectiv a justitiabililor este aceea ca nesolutionarea dosarelor este determinata de ineficienta activitatii de judecata", se arata in raport.

Scheele: "Trebuie remarcat succesul CSM in coordonarea activitatii instantelor"

La 11 ianuarie a.c., in pledoaria ocazionata de prezentarea activitatii CSM pe anul trecut, seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele, a atras atentia CSM sa actioneze ca model de etica profesionala pentru magistrati si ca partener responsabil in dialogul institutional dintre puterea judecatoreasca si celelalte puteri ale statului, dar a remarcat "succesul CSM in privinta organizarii interne si coordonarea activitatii instantelor".

"CSM trebuie sa-si asume impactul sau hotarator asupra nivelului de performanta din Justitie si asupra imaginii inca neclare pe care acest sistem o proiecteaza asupra societatii romanesti", a completat reprezentantul CE, exprimandu-si increderea ca noua echipa de conducere a CSM va continua eforturile pentru reforma din interiorul institutiei si din intregul sistem judiciar".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe