Olteanu a sustinut ca nu trebuie ca serviciile de informatii sa aiba fonduri care sa scape controlului parlamentar: "Stiu cat s-a alocat de la bugetul de stat. N-am nici cea mai vaga idee cat obtin din activitatile economice. Nu exista nici o justificare ca serviciile de informatii sa aiba bani secreti, ascunsi si voi milita ca nici un serviciu sa nu poata desfasura activitati economice".

Olteanu sustine ca pana si veniturile bugetare ale serviciilor sunt supradimensionate. Astfel, acestora le-au fost alocate 9.000 de miliarde de lei vechi, suma aproape echivalenta cu bugetul pe care Marea Britanie il acorda activitatilor similare. Asta in conditiile in care britanicii se confrunta cu riscuri de securitate mult mai mari decat Romania.

Parlamentarii pot colabora cu serviciile

Una din cauzele acestor fonduri supradimensionate este, in opinia lui Olteanu, si numarul mult prea mare al ofiterilor de informatii in comparatie cu tarile europene si cu provocarile carora SRI, SIE s.a. trebuie sa le faca fata. "Nu am auzit de vreo condamnare legata de violarea sigurantei nationale: fie n-a existat eficienta, fie o capacitate foarte mare de preventie, fie avem prea multi ofiteri", a spus Olteanu in cadrul dezbaterii.

Alte temeri ale presedintelui Camerei sunt legate de posibila implicare a serviciilor de informatii in viata politica: "Am serioase dubii in ce masura nu se face azi politie politica". Olteanu a spus ca nu exista nici o garantie ca inregistrarile telefonice ale celor urmariti pentru subminarea sigurantei nationale in care apar si politicieni nu sunt folosite in scopuri politice. Daca, din intamplare, serviciile ar obtine o inregistrare il injura pe Tariceanu si, ulterior, folosesc informatia, asta este politie politica, a exemplificat Olteanu.

Citeste si:

In sfarsit, acesta este nemultumit ca lista incompatibilitatilor pentru parlamentari nu interzice expres colaborarea acestora cu serviciile de informatii. "Daca pornim de la premisa ca sunt parlamentari care au colaborat sau colaboreaza cu serviciile, mi se pare ca este un atentat la siguranta nationala pentru ca parlamentarul trebuie sa fie liber in exercitarea mandatului", a declarat Olteanu.

Lustratii bulgari n-au acces la credite

O alta tema a dezbaterii a fost Legea lustratiei. Cristian Diaconescu a aratat ca lustratia poate duce la abuzuri. El a dat exemplul Bulgariei, unde fostilor nomenclaturisti le-a fost interzis accesul la credite bancare sau al Ministerului de Externe al RDG in care, dupa reunificare, toti functionarii au fost lustrati in afara de translatorul de limba romana! Rezerve fata de lege are si politologul Cristian Parvulescu ce a reprosat initiatorilor ca nu au consultat lucrarile stiintifice legate de componenta nomenclaturii.

Parvulescu are indoieli si asupra categoriilor ce intra sub incidenta lustratiei exemplificand prin aceea ca nomenclaturisti de la nivel local au produs mai mult rau decat unii din nomenclatura centrala.
El a atras atentia asupra omisiunilor din CV-urile parlamentarilor despre activitatea dinainte de 1990. "Se pare ca toti ne-am nascut dupa 1990", a observat Parvulescu.