Printr-o lege speciala, la 25 decembrie 1989, in urma caderii regimului Ceausescu, s-a infiintat Uniunea Democrata Maghiara din Romania, pentru a reprezenta interesele comunitatii maghiare. Astazi, se aduna tot mai multe voci care spun ca UDMR nu mai reprezinta chiar interesele acestei comunitati.

Teama evidenta de alternativa

"Desi nu sint de acord ca s-a nascut marea alternativa la UDMR, ma tem ca ne apropiem de asa ceva si asta cu ajutorul legitimarii prezidentiale. Scopul este infiintarea unei organizatii false a maghiarilor, ca alternativa la UDMR", a sustinut Verestoy Attila, in cadrul sedintei Consiliului Reprezentantilor Unionali (CRU), de la Tirgu-Mures. La rindul sau, presedintele UDMR, Marko Bela, a spus la aceeasi intilnire ca se incearca "sa se vada o noua grupare a maghiarilor", marturisind ca se gindeste "cu un gust amar" la 15 martie, fiindca "intr-o singura zi a disparut autonomia, intre Cotroceni si Odorheiu Secuiesc".

Gust amar - detaliu

"Am un gust amar, fiindca am constatat ca exista o alternativa, dar cu renuntarea la telurile noastre, pentru a scinda maghiarimea. E o alternativa amara si nu trebuie sa o acceptam. E alternativa in sensul prost al cuvintului, adica divizarea", a afirmat Marko Bela, referindu-se la intilnirea din 16 martie, dintre presedintele Traian Basescu si primarul din Odorheiu Secuiesc, Szasz Jeno, liderul Uniunii Civice Maghiare. In cadrul sedintei comune a Consiliului Reprezentantilor Unionali si Consiliului de Coordonare Unional, Marko Bela a sustinut ca, in timpul intilnirii cu presedintele Basescu, primarul Szasz Jeno, "unul dintre liderii responsabili ai secuimii", nu a ridicat nici o problema stringenta a maghiarilor. "E vorba de guralivi aici si de plingareti la Bucuresti. Noi nu am spus una la Bucuresti si alta la Odorheiu Secuiesc. Noi nu am acceptat de la nici un politician roman sa ne spuna cum sa arate discursurile noastre, dar acest lucru a fost demonstrat intr-o zi", a accentuat Marko Bela.

Record la putere

UDMR a avut in trei rinduri candidat la Presedintia Romaniei. In 2000, dar mai ales in 1996, Gyorgy Frunda a impresionat inclusiv audienta romana prin prestatia sa convingatoare si eleganta. In 2004, actualul presedinte al UDMR, Marko Bela, a candidat la functia suprema in stat. De fiecare data, candidaturile UDMR pentru prezidentiale au oferit, de fapt, o tribuna vizibila pentru reprezentantii politici ai minoritatii maghiare, ale caror scoruri electorale au fost, totusi, mici. Pe de alta parte, UDMR este singura formatiune politica din Romania care a stat trei legislaturi consecutive la putere. 1996 este anul care marcheaza prima apropiere de putere a UDMR si, totodata, anul in care, printr-o mutare abila a cistigatorului alegerilor de atunci, CDR, isteria nationalista a suferit o grea lovitura, prin cooptarea lui Marko Bela si compania la guvernare si prin anularea unui clivaj care a dat mai multe momente tensionate dupa 1989. In 2000, UDMR a intrat la guvernare alaturi de PSD, impresionind - nu doar in sens pozitiv - prin pragmatismul optiunii sale. In 2003, Marko Bela avea, de altfel, sa se declare multumit de colaborarea cu social-democratii, alaturi de care, "in doi ani de zile, UDMR a obtinut mai mult decit in opt decenii precedente". In 2004, UDMR a cotit din nou, sarind in barca actualei Coalitii care detine puterea.

Scandal cu traditie

Anul 2000 este esential in istoria UDMR. Surprinzator dintr-un anume unghi de vedere, in 2000, UDMR decide sa se alature PSD-ului, ca partener la guvernare. Chiar la prima sedinta a Consiliului de dupa semnarea protocolului cu PSD, din ianuarie 2001, devine evidenta falia intre "puterea" din UDMR (care marsase la colaborarea cu social-democratii) si "opozitia" (radicala, prin opozitie cu "moderatii" lui Marko Bela), care se opunea colaborarii cu PSD si care gravita in jurul lui Laszlo Tökes. In acelasi an, dar in luna septembrie, la propunerea "puterii" din UDMR, pastorul Tökes este sanctionat cu mustrarea scrisa pentru atitudinea sa inacceptabila, fapt fara precedent intr-un partid care era portdrapel al democratiei pe esichierul politic romanesc. In 2002, din nou un conflict major: desi cei din Blocul Reformist au spus ca "acordul cu PSD seamana cu o pereche de catuse sau cu o botnita politica", "puterea" din UDMR decide prelungirea protocolului cu PSD. La putin timp dupa aceasta, se constituie o grupare disidenta in interiorul grupului parlamentar al UDMR. In 1 si 2 februarie 2003, "moderatii" cistiga din nou in UDMR, definitiv: Marko Bela obtine un al patrulea mandat de presedinte, iar Laszlo Tökes este detronat din postura de presedinte onorific al UDMR, in urma desfiintarii acestei functii. In fine, in 2004, UDMR reuseste sa blocheze, printr-o ordonanta de guvern, participarea la alegeri a Uniunii Civice Maghiare, aceasta din urma, un avatar politic - care nu a reusit sa obtina la timp statutul de partid politic - al radicalilor care s-au opus "moderatilor" din UDMR.

Cei trei care il sperie pe Marko

Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), Consiliul National Secuiesc (CNS) si Uniunea Civic Maghiara (UCM) sint entitatile care sint deranjate de atitudinea politica, moderata, a UDMR. CNMT, cu Laszlo Tökes in frunte, vrea dobindirea autonomiei teritoriale a Transilvaniei "prin orice mijloace". CNS, condus de Csapo Jozsef, fost senator udemerist, doreste realizarea autonomiei teritoriale a Harghitei, Covasna si Mures (Tinutul Secuiesc) prin "mijloace democratice". CNS si CNMT colaboreaza strins, iar Laszlo Tökes este, prin meritele sale, "secui de onoare". UCM, condusa de Szasz Jeno, un om politic aflat in plina ascensiune si singurul dintre liderii celor trei entitati politice care contesta din interiorul minoritatii maghiare politica UDMR care beneficiaza de relatii apropiate cu Traian Basescu, este aripa politica a CNS si a CNMT.

Daca lucrurile vor merge pe un fagas previzibil, dupa aprobarea Statutului minoritatii, UCM se va putea inscrie la tribunal ca partid politic. In aceasta eventualitate - tot mai probabila -, UDMR de acum va arata altfel. In varianta realista, in care se va dori o reprezentare politica sigura in Parlament a minoritatii maghiare, vor fi negocieri aspre cu UCM, din care UDMR va pierde, mai mult ca sigur, foarte multe. In alta varianta, UDMR si UC se vor devora reciproc. Oricum, conflictul s-a aprins.

Platforme fara fond

In cadrul UDMR exista mai multe platforme (grupuri de opinie) a caror "filosofie" acopera o intinsa plaja doctrinara: de la social-democratie si nationalism pina la liberalism. Cele mai cunoscute platforme, cu vechime totodata, sint Cercul Liberal (orientare liberala), Initiativa Maghiara din Transilvania (radical-nationalista), Miscarea Democrat-Crestina din Romania (crestin-democrata), Forumul Noii Stingi Democratice si Platforma Social-Democrata (ambele, social-democrate). In ultima vreme au aparut in UDMR mai multe platforme care reprezinta interesele intreprinzatorilor si ale femeilor, cu un impact aproape neglijabil. "Aceste platforme nu au nici o influenta, absolut deloc, la decizii politice majore", comenteaza Peter Banyai (foto). Tot in cadrul UDMR a activat si platforma Blocului Reformist, autodizolvat in 2003 si din a carui atitudine s-a nascut "filosofia" miscarilor politice care se propun acum ca alternativa la UDMR.

Palinca pentru Traian Basescu de la Szasz Jeno

Presedintele Traian Basescu a ajuns in cele din urma la Odorheiu Secuiesc, dar pe 16 martie. Explicatiile pe care le-a dat seful statului absentei sale de pe 15 martie, Ziua nationala a Ungariei si a maghiarilor de pretutideni, sint ingenioase: sosirea sa in acea zi ar fi impus, data fiind importanta zilei, un protocol de cel mai inalt grad si ar fi creat confuzie. Absenta presedintelui pe 15 martie si prezenta pe 16 martie la Odorheiu Secuiesc au fost comentate si in alt fel decit in termeni tehnici: Traian Basescu a vrut sa dea un semnal UDMR, incurajind "concurenta" udemeristilor, ca atit el, cit si partidul de care inca se simte legat, PD, sint deranjati de pretentiile exagerate si de jocul la doua capete al acestora.

Citeste si:

De altfel, principalul beneficiar al (totusi) neasteptatei vizite a sefului statului la Odorheiu Secuiesc a fost Szasz Jeno, liderul Uniunii Civice Maghiare, formatiune politica aflata pe pozitii vizibil diferite fata de UDMR. In preludiul operatiunii de "divide si stapineste" (cum au numit-o mai multi lideri de opinie de limba maghiara), Traian Basescu a fost primit de primarul Szasz chiar la intrarea in primaria din Odorheiu Secuiesc, cu palinca de Dealu, cea mai buna din judet, si cu kürtös kalács. "Din experienta lui pot spune ca cine se ridica impotriva primarului pierde", a spus, intr-o formula vadit ambigua, la Odorheiu Secuiesc, Traian Basescu. El a avut totusi grija sa adauge ca "este clar pentru mine ca trebuie accelerat procesul de descentralizare, de crestere a autonomiei administratiilor locale si sa avem un nivel ridicat de autonomie locala si la Arad, si la Craiova, si la Odorhei si Tirgu-Secuiesc, si la Gheorgheni, si unde vreti dv. Dar, vedeti, este un cuvint in Constitutie - unitar - care defineste statul roman".

Agende diferite

Comentatorul politic Peter Banyai e de parere ca afirmatia conform careia CNS, CNMT si UCM reprezinta un curent radical, revizionist, in vreme ce UDMR reprezinta un curent moderat, european trebuie sa suporte citeva nuante esentiale. "CNS, CNMT, UCM evident au un limbaj mai nationalist, mai radical, mai populist, dar "revizionist" mai putin, poate unii dintre membrii lor, dar numai asa, aluziv", spune Banyai. El adauga ca "da, UDMR are un discurs mai moderat, european, dar unii probabil sint macar o nuanta mai nationalisti decit par". Peter Banyai mai spune ca "daca UDMR ajunge in afara Parlamentului, precis va deveni mai radical, mai nationalist, chiar cu aceasta conducere", in vreme ce "daca prin absurd trioul Tökes-Jeno- Csapo ar ajunge in Parlament, ar deveni mai "moderat", ceva mai rational".

Linia a doua a UDMR

Peter Banyai este pesimist atunci cind vine vorba despre posibilitatea ca un "al doilea val", de politicieni tineri, sa se impuna in UDMR, in dauna celor care conduc acum. Cei care ar putea, la o adica, sa vina din urma sint in marea lor majoritate, in opinia lui Banyai, "carieristi puri, fara crez politic, fara vreo ideologie in care sa creada, lipsiti de prestigiu". "Noua generatie e fara sare, fara piper; sint "profesionisti" care nu-si ascund parerile, gindurile. Nu le ascund, fiindca nu exista, sint profesionisti fara cusur, etno business-ul politic e rentabil pentru ei".

UDMR nu este PSD-ul minoritatii maghiare

Smaranda Enache, presedintele Ligii Pro Europa si, totodata, unul dintre cei mai buni cunoscatori ai vietii publice a minoritatii maghiare din Romania, considera ca e o exagerare sa se spuna despre UDMR ca ar fi "un PSD al minoritatii maghiare". "Daca urmarim primii ani, PSD, pina in 2000, nu a fost un partid neechivoc proeuropean si democratic in luarile sale de pozitie publice. Pe cind UDMR, chiar de la aparitia sa pe scena politica, a fost un partid cu un discurs proeuropean si prooccidental". Pentru Smaranda Enache, abia din anul 2000 se poate vorbi despre "un grad oarecum mai pronuntat de similitudine a UDMR cu PSD". "Atunci a aparut pragmatismul UDMR si ruptura dintre lideri si masa partidului; chiar ruptura dintre elita UDMR si aspiratiile comunitatii maghiare".

Asemanarea cifrelor mari

Totusi, exista o asemanare importanta intre PSD si UDMR; ea are in prim-plan "cifrele mari". Smaranda Enache: "Ambele sint partide de masa, foarte bine organizate, au ierarhii interne stricte si o capacitate de a fideliza o intreaga elita administrativa pe care o servesc prin distribuirea de posturi". In plus, si UDMR, ca si PSD, are, in opinia Smarandei Enache, probleme legate de "baronii locali si de mogulii centrali". "Exista in comunitatea maghiara din Romania o atitudine critica fata de baroni si exista, de asemenea, un criticism privind capacitatea de a armoniza o anumita diversitate interna. UDMR are, ca si PSD, probleme cu pluralismul si cu diversitatea interna. Ambele partide sint in criza, pentru ca elita lor nu e capabila sa se reinventeze, sa reinventeze, pe alte baze, partidul". Smaranda Enache e de parere ca, in actuala formula, UDMR nu va mai rezista mult timp. "La urmatoarele alegeri, vom asista probabil la o negociere la singe intre UCM si UDMR pentru locurile pe listele parlamentare. Singur, e foarte putin probabil ca UDMR sa mai intre in Parlament. Din punctul meu de vedere, reprezentarea regionala este cartea care ar putea sa fie cistigatoare pentru UDMR".

Pe de alta parte, Smaranda Enache respinge si suprapunerea intre PRM si formatiunile politice care sustin interesele maghiarimii, dar care contesta UDMR. "Exista un nationalism al minoritatilor. Dar asemanarea cu PRM a UCM sau CNS nu isi are locul. Exista o anume obsesie a identitatii si la ele, dar ele nu sint extremist-sovine. PRM e un partid agresiv, extremist, antimaghiar. UCM si CNS sint promaghiare, dar nu sint antiromanesti".

Analiza: diversitatea bine temperata

Reprezentarea politica a comunitatii maghiare din Romania a evoluat diferit de cea a majoritatii romanesti. In cazul maghiar, pluralismul bine temperat si pus sub eticheta "frontista" a UDMR a estompat diferentele si a escamotat conflictele. UDMR a ales ambiguitatea ideologica si a supravietuit ca formatiune etnica cu structura de tip federativ. Dar, dincolo de principii si programe, UDMR se comporta ca un partid disciplinat. Si sub umbrela sa autoritara, scena politica maghiara din Romania a inghetat. Nici partidele, nici curentele doctrinare nu s-au putut dezvolta. Mai multi factori au contribuit la aceasta situatie. Dupa 15 martie 1990, eventualele disensiuni din interiorul comunitatii maghiare au fost ocultate in favoarea solidaritatii etnice. Gestionind politic starea de minoritate asediata, UDMR a devenit repede constienta de potentialul de santaj sau de coalitie, pe care il putea exercita.

O data cu retragerea, mai mult sau mai putin fortata a lui Domokos Geza, riscul personalizarii organizatiei, dar si criza de succesiune la liderul fondator au fost depasite. Formula federativa a impiedicat concentrarea puterii la liderul formal, dar a favorizat tendinta de clanizare. Longevitatea lui Marko Bela se datoreaza acestui aranjament organizational. Structura teritoriala, mai ales in secuime, unde vechile scaune secuiesti au stat la baza organizarii, a condus la o tendinta de oligarhizare. Lipsa alternativei politice, relativa enclavizare a populatiei din zonele secuiesti, pragul electoral de 5% dupa 2000, sistemul de selectie interna a parlamentarilor, complicitatile partitocratice au intarit aceasta orientare. Dupa alegerile din 1996, participarea permanenta la guvernare a creat oportunitati si a contribuit la intarirea spiritului partitocratic in UDMR. Democratia consociativa a functionat. Asocierea UDMR la activitatea guvernamentala a reusit sa detensioneze relatiile etnice. Dar efectele perverse ale consociativismului, partitocratia si coruptia, au generat confruntari interne. Chiar si inainte de 1996 relatiile dintre liderii reali ai UDMR, orientati spre o forma de compromis si consociationism, si adeptii formulei comunitare efective, precum Laszlo Tökes, se incordasera.

Desi, formal, "Uniunea respecta principiul pluralismului politic", interesele economice si viziunile politice diferite au dus la marginalizarea sau izolarea opozantilor. In aceste conditii, radicalizarea unei parti a societatii maghiare parea inevitabila. Grupuri de intelectuali, lideri comunitari traditionalisti, dar si elemente nationaliste au inceput sa isi manifeste deschis nemultumirea. Dupa 2000, colaborarea cu PSD a adincit si mai mult prapastia. Elementele comunitare care contribuisera la consolidarea UDMR si aparitia, in contrapartida, a Consiliului National Secuiesc au condus la dezvoltarea unui clivaj ideologic suplimentar care a contribuit la fragmentarea politica. Desi membru asociat al PPE, UDMR nu a avut complexe doctrinare. Colaborarea cu socialistii, si la Bucuresti, si la Budapesta, apoi relatiile tensionate cu Fidesz-ul, au contribuit la formarea alternativei politice. Aparitia Uniunii Civice Maghiare a pus UDMR in fata concurentei. Cum participarea UCM la alegeri periclita pozitia UDMR, eliminarea acestui concurent, prin colaborarea complice a PSD, a aminat criza.

Neputind candida in alegerile locale sau parlamentare din 2004, impactul UCM a fost limitat. Formula etnica a favorizat UDMR. Pragul de 5% a activat complexul minoritatii asediate si a favorizat reprezentarea unica. Preluarea conducerii UCM de Szasz Jeno si trecerea acesteia pe o pozitie etnicista explicita ar putea mentine confuzia. Astfel, diversitatea culturala si confesionala a maghiarimii din Romania nu are corespondent la nivelul reprezentarii politice. Iar UDMR, mostenitor al structurii politice a anilor ’90, este principalul responsabil.