Opozitia apeleaza la judecatorii Curtii Constitutionale pentru a contesta deciziile puterii. Seful statului cere avizul aceleiasi Curti inainte de a promulga o lege, pentru a-i garanta ca nu aproba o lege neconstitutionala. Toti sunt obligati sa respecte hotararile celor 9 judecatori, dar nimeni nu poate garanta ca deciziile luate de acestia sunt obiective si dezinteresate.

Potrivit Legii fundamentale, membrii Curtii sunt independenti in exercitarea mandatului lor si inamovibili pe durata acestuia. Practic, nu dau socoteala decat propriei constiinte pentru modul in care rezolva o contestatie sau alta. In prezent, la Senat exista trei proiecte pentru modificarea statutului acestor judecatori. Chiar daca vor fi aprobate de parlamentari, acestea nu ii afecteaza cu nimic pe actualii membri ai Curtii, pentru ca legea nu se aplica retroactiv. Cu alte cuvinte, fie ca ne place sau nu, singura varianta pentru a fi schimbati cei noua judecatori ramane trecerea timpului. Pana atunci, ei vor continua sa arbitreze. Nu mai putin de patru legi importante asteapta acum avizul lor pentru a putea fi aprobate.

Patru legi importante asteapta avizul Curtii

Ordonanta DNA, Legea privind reforma in sanatate si Statutul parlamentarilor asteapta avizul Curtii pentru a putea fi aplicate. In plus, Legea impotriva migratiei politice ar putea avea in curand aceeasi destinatie.
Dupa mai multe runde de negocieri intre partidele parlamentare, Ordonanta DNA a fost intr-un final aprobata. Inainte de promulgare insa, Traian Basescu a anuntat ca va trimite ordonanta la Curtea Constitutionala, astfel incat sa fie evitata posibilitatea ca legea sa fie atacata pe viitor.

Seful statului a trimis o sesizare legata si de neconstitutionalitatea Statutului parlamentarilor. Basescu sustine ca Statutul prevede "unele drepturi, care prin natura lor excesiva se constituie in privilegii", situatie in care este incalcat articolul 16 din Constitutie. Articolul respectiv prevede ca cetatenii sunt egali in fata legii, fara discriminari si fara privilegii.

O a treia sesizare aflata in prezent pe masa judecatorilor Curtii este cea formulata de PSD, in legatura cu Legea privind reforma in domeniul sanatatii. Cererea reclama faptul ca toate cele 17 acte normative incalca Legea fundamentala.
Un alt proiect care ar putea ajunge curand la Curte este proiectul de Lege impotriva migratiei alesilor locali. Dupa ce a trecut de Parlament fara nici o problema, Institutul pentru Politici Publice i-a cerut lui Traian Basescu sa solicite avizul Curtii Constitutionale inainte de promulgarea legii.

Trei proiecte pentru modificarea statutului judecatorilor, aflate la Senat

Citeste si:

Atat puterea, cat si opozitia au propuneri pentru modificarea statutului membrilor Curtii. Doua dintre acestea apartin Aliantei si au trecut de Camera Deputatilor prin aprobare tacita. Cel de-al treilea, al PSD, a fost respins de Camera si se afla pe ordinea de zi a Senatului.

Proiectul PD are in vedere stabilirea interdictiei de acces in functia de judecator pentru persoanele care in ultimii 15 ani au facut parte dintr-un partid politic. PNL cere stabilirea unor conditii pentru evitarea conflictului de interese in cazul judecatorilor Curtii dupa modelul aplicat in cazul magistratilor de la instantele obisnuite.

PSD propune ca membrii Curtii sa nu participe la nici una dintre procedurile de adoptare a actelor acestui for in cazul in care sesizarea a fost formulata de sot, rude sau afini pana la gradul 4 inclusiv, respectiv in cazul in care vizeaza una dintre aceste persoane. Toate aceste propuneri au primit aviz negativ din partea Comisiei juridice a Camerei, chiar si deputatii juristi ai Aliantei recomandand respingerea lor.
O alta varianta lansata de PNL a fost aceea ca, prin revizuirea Constitutiei, atributiile Curtii sa fie transferate catre Senat. Potrivit vicepresedintelui PNL, senatorul Teodor Melescanu, propunerea porneste de la ideea unei republici parlamentare in care Legislativul va fi principalul for democratic. Senatul ar fi reformat, alcatuit din doar 83 de senatori, alesi prin vot uninominal, cate unul pentru judetele mici, doi pentru cele mijlocii si trei pentru cele mari.

Cine sunt, in prezent, garantii Constitutiei?

In acest moment, printre membrii Curtii se numara Acsinte Gaspar, fost ministru PSD, Ion Predescu, fost senator PSD, Petre Ninosu, fost deputat, senator si ministru PSD si Viorel Stanoiu, sotul fostului ministru al Justitiei si consilier prezidential al lui Ion Iliescu, Rodica Stanoiu. Printre cei suspectati de legaturi prea stranse cu PSD mai figureaza si Ioan Vida si Nicolae Cochinescu. Dintre cei noua judecatori ai Curtii, sapte au fost numiti de catre PSD, iar sase dintre ei au fost implicati in politica PSD si a lui Ion Iliescu.

"Incompatibilitati de fatada"

Adrian Moraru, director de programe la Institutul pentru Politici Publice, este de acord cu depolitizarea institutiei. IPP a propus la un moment dat un proiect asemanator, insa membrilor Curtii Constitutionale li se cerea sa nu fi fost membri in ultimii patru-cinci ani intr-un partid politic, pentru ca "oricine poate gresi in tinerete". Moraru considera ca problema Curtii Constitutionale face parte dintr-un fenomen mai larg raspandit in societatea romaneasca, al incompatibilitatilor de fatada. Un exemplu este cel al prefectilor, care teoretic pot fi o zi membri de partid, iar a doua zi devin prefecti apolitici. Asemenea proceduri sunt incurajate de partide. Moraru a indicat procedura autosuspendarii de la PSD, "procedura cretinoida", dupa spusele sale. Astfel, un pesedist care se autosuspenda devine a doua zi eligibil pentru orice functie incompatibila cu statutul de membru al unui partid. Asta in pofida faptului ca nu a demisionat. In privinta legii, Moraru crede ca nu ar trebui sa fie o problema constitutionalitatea ei, intrucat art. 53 din Constitutie prevede posibilitatea restrangerii unor drepturi, daca masura este proportionala cu situatia pe care a determinat-o, in speta influenta politicului asupra Curtii Constitutionale.