SRI vrea sa faca afaceri, politica, retineri si sa ingroape secretele pe o suta de ani

SRI ar vrea sa ingroape, prin lege, pentru 100 de ani de acum incolo, dosarele securistilor. Aceasta prevedere pune capac sirului de privilegii si puteri la care viseaza serviciile secrete. De exemplu, SRI are pretentia sa vegheze la "stabilitatea si echilibrul politic", sa intocmeasca acte preliminare de cercetare penala si sa faca afaceri la vedere, nu doar sub acoperire. Sint doar citeva prevederi din proiectul de lege privind functionarea si organizarea Serviciului Roman de Informatii, trecut prin CSAT si ajuns, intre timp, in Parlament.

Paza secretelor creste de la 40 la 100 de ani

Legea in vigoare de functionare si organizare a SRI prevede, la articolul 41, ca "fondurile de arhiva ale fostului Departamet al Securitatii Statului, ce privesc siguranta nationala, nu pot deveni publice decit dupa trecerea unei perioade de 40 de ani de la adoptarea prezentei legi". In 1992, cind a fost elaborata legea, s-a spus ca in spatele ei se ascund fostii securisti, care doreau sa puna lacat pe dosare. In realitate, asta s-a si intimplat. CNSAS, institutia care ar fi trebuit sa ii deconspire pe fostii securisti, a avut acces limitat la arhivele Securitatii. SRI a fost acuzat ca tine dosarele sensibile, invocind "siguranta nationala", un pretext imposibil de verificat. SRI "reformat" a elaborat un nou proiect de lege, neaprobat de CSAT, mult mai drastic decit cel intocmit de mostenitorii Securitatii. Nu doar ca dosarele fostei Securitati sint protejate mai departe de sintagma "siguranta nationala", insa perioada de desecretizare se lungeste de la 40 de ani, cit era in Legea din 1992, la 60 de ani. Astfel incit, pina si nepotii copiilor securistilor vor putea dormi linistiti. Astfel, in proiectul de lege privind functionarea si organizarea SRI se arata, la capitolul dispozitii finale, articolul 63:

(1) Documentele ce privesc activitatea Serviciului sint pastrate in arhiva proprie si pot fi consultate, in functie de nivelul de clasificare si regulile de acces la informatii, numai in conditiile legii, cu aprobarea directorului.

(2) Informatiile care privesc securitatea nationala pot deveni publice numai dupa trecerea unei perioade de 100 de ani de la arhivare.

(3) Serviciul detine spre conservare si folosinta fonduri de arhiva ce privesc securitatea nationala ale fostelor organe nationala de informatii, carora li se aplica prevederile alin. (1) si (2).

Cu alte cuvinte, daca directorul SRI decide ca dosarul unui fost securist "priveste" siguranta nationala sau "activitatea serviciului", atunci securistul in cauza poate dormi linistit 100 de ani de acum incolo. Folosindu-se mai departe de prevederi vagi si cu o mare doza de ambiguitate, seful SRI poate secretiza discretionar dosarul unui fost securist, daca informatiile "privesc" siguranta nationala. Cu alte cuvinte, informatiile despre fostii securisti pot fi secretizate foarte usor. Simpla lor tangenta cu siguranta nationala, chiar daca n-o pun in pericol sau ii aduc atingere, poate duce la clasificarea dosarului.

Serviciul vegheaza la "stabilitatea si echilibrul politic"

Un alt articol din proiectul de lege privind organizarea si functionarea SRI ridica mari semne de intrebare. Este vorba despre articolul care confera Serviciului atributii in domeniul apararii Constitutiei. Astfel, articolul 11 din proiect arata ca Serviciul "organizeaza si desfasoara activitati specifice pentru deconspirarea si contracararea activitatilor de natura extremista ori subversiva a celor care atenteaza la valorile supreme consacrate constitutional, la stabilitatea si echilibrul politic, social si economic…" Or, nu este deloc clar in ce mod ar putea veghea si contracara SRI actiunile care pun in pericol "stabilitatea si echilibrul politic". Formularea imprecisa ar putea sugera ca Serviciul va avea posibilitatea sa culeaga informatii despre partide si formatiuni politice, de neconceput intr-o democratie.

Spionii tin cu dintii de afaceri

In plus, SRI vrea sa poata avea afaceri la vedere, nu doar sub acoperire. O chestiune cotroversata, care pune in discutie modul privilegiat de functionare a firmelor infiintate de SRI pe piata libera si, mai ales, raporturile de concurenta cu alte firme, in conditiile in care pot dispune de informatii privilegiate. Astfel, articolul 19 din proiectul de lege prevede ca Serviciul este autorizat "sa infiinteze, cu aprobarea autoritatii constitutionale competente, unitati, subunitati, formatiuni, persoane juridice si alte structuri organizatorice interne, inclusiv acoperite, precum si sa desfasoare activitatile pentru care au fost constituite". Potrivit unor surse, Romania este singura tara membra NATO care acorda serviciilor secrete, prin lege, posibilitatea de a desfasura afaceri la vedere, nu doar sub acoperire.

Servicii secrete, subordonate "vointei poporului"!

Tot in acest proiect de lege exista o prevedere care da posibilitatea serviciilor secrete sa ignore orice forma de control parlamentar daca "vointa poporului" o cere.

Astfel, la articolul 22 din proiect se arata ca "autoritatile informative se subordoneaza exclusiv vointei poporului, pentru garantarea suveranitatii nationale, a independentei si unitatii statului, a integritatii teritoriale a tarii si a democratiei constitutionale".

Portita catre cenzura?

Ce constituie riscuri si amenintari la adresa sigurantei nationale? Printre altele, si "punerea in pericol a securitatii informationale a cetatenilor, a societatii si a statului prin: a) lipsirea de informatiile de interes public necesare realizarii sigurantei cetateanului si a societatii; b) alterarea continutului informatiilor vehiculate in spatiul public, cu scopul de a dezinforma, crea panica, induce tensiuni ori conflicte sociale". Or, presa de regula "induce tensiuni", asta in cazul in care excludem propaganda, prin urmare prevederile de mai sus deschid o portita catre cenzura.

"Ofiterul de informatii este absolvit de orice raspundere"

Cel mai controversat articol din proiectul de lege privind statutul profesional si de cariera al ofiterilor de informatii pare sa le ofere acestora o imunitate excesiva. Astfel, la articolul 58 din proiect se arata ca: "Este absolvit de orice raspundere ofiterul de informatii care, prin exercitarea, in limitele legii, a atributiilor de serviciu, a cauzat vatamari unor persoane ori a adus prejudicii patrimoniului acestora". Definitia poate parea o putere discretionara acordata ofiterilor de informatii. La articolul 57 din acelasi proiect de lege se arata insa ca "in cazul proceselor penale sau civile, pentru fapte savirsite de ofiterii de informatii in exercitarea atributiilor ce le revin, in timpul si din cauza serviciului, cheltuielile pentru asigurarea asistentei juridice se suporta de catre autoritatile informative". Cu alte cuvinte, ofiterii de informatii pot sa raspunda penal pentru eventuale incalcari de lege, insa nu este clar in ce conditii vor fi, totusi, absolviti de raspundere.

Comunitatea Nationala de Informatii, sub talpa CSAT

Chestiunea Comunitatii Nationale de Informatii este transata in favoarea presedintelui. In proiectul de lege privind "activitatea de informatii, contrainformatii si securitate", se arata ca "planificarea strategica" si "coordonarea" autoritatilor informative se exercita de catre presedintele Romaniei, Parlament si Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. Prin urmare, premierul aproape ca iese din joc, Guvernului revenindu-i roluri secundare. In ceea ce priveste viitoarea Comunitate Nationala de Informatii (CNI), suprastructura care va coordona toate serviciile secrete, solutia aleasa este cel putin bizara. Organizarea si functionarea CNI ar urma sa fie reglementate "prin hotarire a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii". Cu alte cuvinte, CNI nu va deveni o structura stabila, ci va fi la mina sefului statului si CSAT, in functie de schimbarile politice.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe