Desi guvernantii invoca necesitatea aplicarii normelor europene in luarea acestei decizii, trebuie precizat ca aquis-ul comunitar nu face nici o referire la obligatia transformarii prefectilor in inalti functionari de stat, lucru confirmat chiar de catre seful Delegatiei Comisiei Europene, Jonathan Scheele, in timpul ceremoniei de depunere a juramantului de catre fostii prefecti, organizate ieri cu mare fast la Palatul Victoria.

Incepand de ieri, guvernul de la Bucuresti are la indemana o noua metoda de presiune asupra primarilor din teritoriu, a caror culoare politica nu corespunde cu cea a puterii centrale. Parghia? Noul corp al prefectilor, care au dreptul - ca si pana acum - sa conteste in contenciosul administrativ orice hotarare a consiliilor judetene sau a primarilor si astfel sa intarzie punerea in aplicare a unor decizii neconvenabile pentru administratia centrala. In acest mod, executivul si-a asigurat o mica escadrila de inalti functionari loiali, care cu greu vor putea fi dati jos din posturile ocupate.

Atat de mult-invocata depolitizare a institutiei prefectului este deocamdata o utopie, pentru ca, practic, activistii de partid numiti de guvern vor fi aceiasi care vor lua de acum inainte deciziile in teritoriu. In plus, baza de selectie a noilor "cadre" a fost foarte restransa, limitandu-se strict la numarul necesar pentru ocuparea posturilor. Cateva prevederi ale Legii prefectului, dar si hotararea executivului de a evita procedura parlamentara pentru adoptarea actului normativ au fost insotite de numeroase contestatii din partea societatii civile. La acestea s-a adaugat si vocea opozitiei, PSD anuntand deja ca va cere opinia Comisiei Europene cu privire la respectarea criteriilor europene in desemnarea prefectilor.

Vadit emotionati ca au reusit sa promoveze un simulacru de examen de atestare pe post, cei 39 de privilegiati au pasit ieri solemn si au rostit juramantul in fata premierului Tariceanu, a ministrului internelor, Vasile Blaga, si a sefului Delegatiei Comisiei Europene, Jonathan Scheele, pentru a-si lua in primire posturile. Trei dintre ei au uitat chiar sa-si puna semnatura pe hartia care dovedeste acest lucru si au fost parinteste intorsi din drum de catre premier.

"Sa nu uitati ca sunteti in serviciul cetateanului, sa fiti aproape de el, sa-i ascultati nevoile, sa incercati sa-i rezolvati problemele si sa nu uitati ca aveti o sarcina deosebita in momentele critice", le-a transmis premierul Calin Popescu Tariceanu prefectilor.

"Bunele practici" ale PSD au fost surprinzator de repede adoptate de actuala coalitie guvernamentala. Pentru ca nu a reusit schimbarea presedintilor de consilii judetene, puterea si-a creat practic o "casta" a prefectilor, iar mult-invocata depolitizare a acestui corp al inaltilor functionari publici exista doar pe hartie, pentru ca este greu de crezut ca un prefect se culca noaptea membru al unui partid si se trezeste dimineata apolitic.

Ideea depolitizarii functiei de prefect dateaza inca din 2003, cand PSD, la insistentele Uniunii Europene, a adoptat o lege-mamut anticoruptie, care includea si aceasta prevedere. Astfel, Legea 166/2003 presupunea si transformarea prefectilor in inalti functionari publici, dar tavalugul campaniei electorale din 2004 a impiedicat PSD sa-si duca la bun sfarsit intentia. Acum, guvernul a preluat si cosmetizat acest act normativ, insa problema depolitizarii ramane una reala, avand in vedere ca reprezentantii guvernului in teritoriu care au optat pentru o functie in administratie au sustinut doar un simplu examen de atestare pe post. Desi in 2003 Congresul Puterilor Locale a cerut Romaniei depolitizarea functiei prefectului, nu exista nici o precizare in acquis-ul comunitar in acest sens.

"Aderarea nu depinde daca prefectii de aici, din Romania, sunt politici sau inalti functionari. Nu exista un acquis comunitar pentru stabilirea standardelor necesare sistemelor administratiei publice nationale. De aceea, s-ar putea spune ca aderarea Romaniei la Uniunea Europeana nu depinde de structura sa administrativa", a declarat ieri, cu ocazia depunerii juramantului prefectilor, seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania, Jonathan Scheele.

Citeste si:

Cum schimbam un prefect?

"Nu sunt inamovibili!", ne-a asigurat secretarul de stat in MAI, Victor Paul Dobre. "Nu stiu de ce s-a creat ideea ca sunt numiti pe viata", a completat acesta. Totusi, procedurile pentru demiterea unui prefect nu sunt nici pe departe clare. "Atat timp cat respecta regulamentul functionarilor publici, el ramane pana la pensie in functie. Are dreptul acesta, dar asta nu inseamna ca poti fi numai prefect timp de 20 de ani", ne-a mai declarat secretarul de stat. Totusi, prefectii vor trebui sa treaca prin "furcile caudine" ale unei evaluari anuale facute de Agentia Nationala a Functionarilor Publici si de guvern, care vor hotari daca vor fi pastrati in functie sau numiti pe un alt post echivalent (secretar general adjunct al prefectului, de exemplu). In plus, exista si o comisie de disciplina a inaltilor functionari publici, dar decizia suverana apartine executivului.

Cine mai poate ajunge prefect?

Deocamdata nimeni, pentru ca nu a fost organizat un concurs deschis, pe baza unor competente clar definite. Pentru aceasta ar fi fost nevoie ca Institutul National de Administratie sa formeze in prealabil un corp al inaltilor functionari publici. "Nu este deschisa oricui functia de prefect. La noi chestiunea cu atestarea pe post este relativa, si va trebui remediata. Ar fi fost firesc ca doi ani sa fie pregatite cateva sute de functionari care sa concureze deschis si astfel s-ar fi creat o depolitizare reala", ne-a declarat analistul politic Cristian Parvulescu. "Depolitizarea este o chestiune in care eu nu cred, pentru ca nu va exista o coerenta la guvernare", a afirmat Liviu Dragnea, seful Departamentului de dezvoltare regionala din PSD.

Legile administratiei, finalizate pana la sfarsitul saptamanii

Ministrul administratiei si internelor, Vasile Blaga, a declarat ieri ca pachetul de legi privind reforma administratiei publice va fi finalizat pana la sfarsitul acestei saptamani, prin includerea ultimelor observatii primite din partea Bancii Mondiale, si va fi promovat catre parlament in cursul lunii ianuarie. Aceasta presupune modificarea Legii administratiei publice locale 215/2001, a statutului functionarilor publici, precum si a Legii descentralizarii. De asemenea, in pachet se regaseste un proiect legislativ privind finantele publice locale.