Cu studii superioare, dar fara o fisa de post specifica, retribuit din banii publici cu o remuneratie variind intre opt si 22 milioane, fara a fi obligat sa-si prezinte vreo declaratie de avere sau de interese, un astfel de consilier poate sa-si urmareasca propriile afaceri, nu numai ale celui care l-a numit, arata Institutul pentru Politici Publice, intr-o analiza care vizeaza activitatea acestui mic corp de "specialisti". Potrivit legii, atat primul-ministru si membrii Executivului, cat si prefectii au dreptul de a angaja, fara concurs, un anumit numar de consilieri personali care ar trebui sa le eficientizeze activitatea specifica.

Unii ministri au trecut rapid la fapte, numarul consilierilor personali din aparatul guvernamental ajungand la 133. Campion este ministrul Gheorghe Pogea, cu 11 nominalizari din tot atatea posibile, urmat de premierul Tariceanu cu 12 consilieri desemnati din 18 posturi aflate la propria-i dispozitie. Potrivit analizei IPP, o buna parte din consilierii respectivi sunt menajati, indeplinind sarcini tipice unui sofer, curier, secretar sau responsabil cu presa.

"Demnitarii sunt cei care se fac vinovati de aceasta perceptie", a apreciat Elena Iorga, coordonator de programe al IPP, aratand ca elaborarea studiului s-a lovit in nenumarate cazuri de lipsa de transparenta si de secretomania ministerelor si prefecturilor tocmai in ceea ce priveste principalele arii de consiliere ale acestei categorii si rezultatele lor. MApN si MAI au invocat secretul de serviciu sau regimul informatiilor clasificate, pentru a nu transmite nici macar numarul de posturi prevazute, darmite numele consilierilor respectivi sau fisa postului. Prefecturile Harghita, Bacau si Maramures nu au comunicat nici ele numele consilierilor personali ai prefectilor, pe motiv ca sunt "date cu caracter personal".

Citeste si:

La prima vedere, portretul unui consilier personal nu ar trebui sa provoace griji. Toti cei angajati au studii superioare, peste 20 la suta fiind si absolventi de studii post-universitare. Deseori insa domeniile in care sunt pusi sa lucreze nu se potrivesc cu pregatirea lor profesionala. Ministrul Vasile Blaga dispune de un consilier pe probleme de administratie publica locala, absolvent de electronica si comunicatii, iar George Copos are ca sfetnic personal pe probleme de activitate politica un arhitect.

Un alt specialist in inginerie electrica este consilier pe probleme de imagine, relatii publice si mass-media. Si mai curioasa este situatia unui "inginer sudor european" angajat de un prefect si insarcinat cu atributii de control/ monitorizare a activitatii desfasurate in cadrul serviciilor publice. Lasand la o parte ciudata specializare, IPP a constatat ca asa-zisele "atributii de control" sunt contrare legii, reprezentand un abuz in sine, de vreme ce la nivelul prefecturilor exista structuri specializate in acest sens. Situatia nu este singulara, mai bine de 20% din consilierii prefectilor efectuand, la cererea sefilor, astfel de "controale tematice". Alti cinci prefecti, de Dambovita, Harghita, Hunedoara, Timis si Tulcea au angajat cate doi consilieri personali, cu unul mai mult decat prevede legea.