UDMR conditioneaza colaborarea parlamentara cu PD de statutul minoritatilor. Parlamentarii maghiari isi ameninta colegii de coalitie ca nu le vor sprijini initiativele legislative, ca urmare a pozitiei inflexibile a PD la Legea statutului minoritatilor nationale. Liderii partidelor la putere incearca de mai multe luni sa ajunga la un compromis privind actul normativ promovat de UDMR. Dupa toate discutiile insa nu s-a ajuns la nici un rezultat, deoarece atat liderul PD, Emil Boc, cat si presedintele UDMR, Marko Bela, au ramas fermi pe pozitie.

Democratii si membrii Uniunii nu vor sa faca nici un compromis in privinta pozitiilor lor fata de consiliile privind autonomia culturala - principala divergenta la Legea statutului - si, prin urmare, nu preconizeaza un acord pe aceasta tema. Dezbaterea in Camera Deputatilor a Legii privind statutul minoritatilor nationale a fost deja amanata pentru anul viitor, conducerea Camerei hotarand, luni, ca raportul comisiilor parlamentare asupra acestui proiect de lege sa fie realizat pana la 15 februarie 2006.

Marko, criticat de radicalii maghiari

Citeste si:

Radicalii maghiari nu-l slabesc cu criticile pe Marko Bela. Liderul Uniunii este acuzat ca nu i-a convins pe parlamentarii europeni de pastrarea in Raportul Moscovici a conceptului "de autoguvernare". Presedintele Consiliului National Secuiesc, Csapo Jozsef, sustine ca Marko nu este "incapabil sa reprezinte interesele comunitatii maghiare".

Potrivit unui comunicat remis ieri presei, conducerea CNS este indignata de faptul ca observatorii europeni maghiari din Romania, respectiv vicepremierul Marko Bela, nu au aparat conceptul de "autoguvernare" inclus initial in Raportul privind gradul de pregatire a Romaniei pentru aderarea la UE, ulterior fiind adoptat amendamentul propus de baroana Emma Nicholson referitor la "autonomia culturala". Csapo Jozsef considera ca era obligatia liderului UDMR, care este secui prin nastere, de nationalitate maghiara, sa apere pozitia Comisiei de Externe a PE privind "luarea unor masuri speciale pentru protejarea minoritatii maghiare in conformitate cu principiile subsidiaritatii si autoguvernarii", deci lupta pentru autonomie a secuimii, a comunitatii maghiare din Romania.

"S-a dovedit ca unii parlamentari europeni maghiari, care au sprijinit adoptarea proiectului de Lege privind statutul minoritatilor nationale, dand la o parte continutul care nu spune nimic in privinta drepturilor colective ale comunitatii maghiare din Transilvania, de fapt au avut o pozitie impotriva dreptului la autoguvernare", apreciaza Csapo. De asemenea, el considera ca evenimentele care au precedat votul din Parlamentul Europei al raportului "atentioneaza ca secuimea, Consiliul National Secuiesc, trebuie sa lupte in continuare mai hotarat si mai consecvent pentru autonomia Tinutului Secuiesc".