Romanii au indicat partidele politice, sistemul vamal si legislativul drept cele mai corupte sectoare nationale. In conditiile in care esecul luptei impotriva coruptiei poate declansa clauza de salvgardare, Romania depaseste cu 10 procente media europeana a coruptiei. Numai 2% din romanii chestionati apreciaza ca fenomenul coruptiei a scazut.

O alta dimensiune a studiului o reprezinta perceptia romanilor despre modul in care coruptia le afecteaza viata particulara. Unu din patru romani crede ca fenomenul coruptiei ii afecteaza viata familiala, iar mita a fost indicata ca fiind unul dintre factorii care contribuie la sporirea saraciei in Romania. O data cu prezentarea Barometrului, Transparency International Romania (TI-Romania) a dat publicitatii rezultatele unui alt studiu de tara, Sistemul National de Integritate (SNI). In urma evaluarii facute de societatea civila, TI-Romania a propus o serie de masuri impotriva coruptiei, cum ar fi modificarea legilor privind controlul averilor parlamentarilor, repartitia unui numar de cauze adecvat pentru ca procurorii si judecatorii "isteti" sa nu poata invoca "supraincarcarea" cu dosare si modificarea legislatiei privind finantarea partidelor pentru eliminarea demnitarilor care "castiga mandatul prin imprumuturi din perioada electorala".

Romanii apreciaza, conform Barometrului publicat de TI-Romania, ca fenomenul coruptiei exercita un impact major asupra vietii politice si a mediului de afaceri. Sondajul arata lipsa de incredere a romanilor in sistemul national politic, in justitie si in politie. Partidele politice si sistemul vamal sunt, conform analizei, in topul sectoarelor afectate de coruptie, cu 3,8 puncte pe o scara de la unu la cinci, in care cinci reprezinta cel mai ridicat grad al fenomenului.

Acestea sunt urmate de sistemul judiciar cu 3,7 puncte si parlamentul cu 3,6 puncte, la egalitate cu sistemul medical. Peste o treime din cei chestionati cred ca nivelul coruptiei nu se va modifica in Romania in urmatorii trei ani, iar 34% cred ca nivelul de eradicare a coruptiei a stagnat. Numai 2% apreciaza ca fenomenul coruptiei s-a diminuat in Romania si cu o medie de 3,2 puncte pe o scara de la unu la patru, romanii cred ca coruptia afecteaza viata politica si mediul de afaceri. Studiul indica ca unul din patru romani crede ca mita este unul dintre factorii care contribuie la sporirea saraciei.

Potrivit Barometrului, comparativ cu nivelul coruptiei din Europa, Romania depaseste media continentala a coruptiei cu 10 procente. In ceea ce priveste tarile din ultimul val de aderare la Uniunea Europeana, cum ar fi Polonia, si comparativ cu Bulgaria, Romania este sub nivelul coruptiei inregistrate in cele doua state, doar sistemul vamal al celor doua fiind mai "curat" decat cel romanesc.

Raspunderea penala a ministrilor trebuie largita

Citeste si:

In urma studiului efectuat de TI-Romania, directorul executiv al asociatiei, Victor Alistar, a remarcat slaba pregatire profesionala a parlamentarilor si a recomandat largirea responsabilitatii penale in cadrul ministrilor. "In legislativ s-a evidentiat un diletantism politic. Peste 50% nu sunt experti in domeniul respectiv. Legea raspunderii penale nu este valabila si nu exista o expertiza temeinica in cadrul DNA", a evidentiat Alistar. Directorul executiv TI-Romania a adaugat ca sistemul institutional autohton este unul din vinovatii gradului ridicat de coruptie in Romania. "Inca nu se misca lucrurile, pentru ca suferim de coruptie endemica si se pune accent pe sanctionarea coruptiei, nu pe crearea unor mecanisme de prevenire a acesteia", a aratat Alistar. Acesta a adaugat ca "Romania este in zona superioara a coruptiei. Romanul este presat de sistem sa dea mita. Toata campania si tot angajamentul de la televizor nu este resimtit ca realitate la ghiseu, in institutii, in instante, in achizitiile publice de catre mediul de afaceri".

Alistar a enumerat si recomandarile ONU pentru Romania privind diminuarea fenomenului de coruptie. "Prioritatile din conventia ONU pe care Romania trebuie sa le indeplineasca sunt avertizorii de integritate, controlul averilor, intarirea mijloacelor de cercetare a conflictului de interese si sistemul de responsabilitate ministeriala", a explicat directorul TI-Romania.

Institutiile se suprapun si nu rezolva mare lucru

Codru Vrabie, membru al TI-Romania, a atras atentia asupra faptului ca lipsa cooperarii si coordonarii institutionale este una dintre cauzele majore ale gradului ridicat de coruptie din Romania. Vrabie a spus ca "in unele domenii din Romania se suprareglementeaza, si acest lucru ar trebui inlocuit cu un mai bun management al fiecarei institutii" si a adaugat ca demersul tine de vointa politica a fiecarui demnitar. El a fost completat de Victor Alistar, care a opinat ca exista domenii in care se legifereaza excesiv, fara ca respectivele acte normative sa fie puse in aplicare. In ceea ce priveste aderarea la UE, un alt membru al organizatiei, Laura Stefan, a spus ca Romania trebuie sa aduca dovezi de coruptie in instanta pentru a demonstra Uniunii Europene ca lupta impotriva coruptiei este reala. Studiul Asociatiei Romane pentru Transparenta este un raport de evaluare a sistemelor nationale de lupta impotriva coruptiei. Analiza TI-Romania a fost facut in perioada februarie-aprilie 2005, pe un esantion de 1.300 de persoane, si este valabila pana in 2008.