Politicieni, istorici si membri ai Colegiului CNASAS au criticat ieri complicitatea cu SRI a presedintelui CNSAS, Gheorghe Onisoru, in cadrul unei dezbateri privind deconspirarea fostei Securitati.

Desi pana la schimbarea membrilor Colegiului mai sunt cateva luni bune si chiar daca nu si-au desemnat inca viitorii candidati, politicienii de la Putere abia asteapta schimbarea lui Onisoru si a acolitilor sai. "N-avem nimic cu domnul Onisoru, ii dorim sarbatori fericite, dar trebuie sa spun ca in aceasta calitate, dansul si-a batut joc", a declarat liberalul Radu Stroe, presedinte al Comisiei parlamentare de control a SRI. Onisoru a fost desemnat in CNSAS din partea PNL, dar si-a pierdut sprijinul politic al formatiunii. Se zvoneste ca Gheorghe Onisoru ar putea fi propus in viitoarea structura a Colegiului din partea PSD.

Istoricul Stejarel Olaru a spus ca, personal, ar cere capul lui Onisoru, care pe timpul mandatului sau "ne-a dovedit ca nu reprezinta decat interesele serviciilor secrete, si nu pe cele ale opiniei publice". Cel mai vehement critic al actualei conduceri a Colegiului CNSAS a fost insa Dan Lazea, membru el insusi de cateva luni in Colegiu. "Intre Onisoru si SRI lucrurile sunt atat de unse, incat el doar bifeaza capetele de dosare pe care le primim", a afirmat Lazea. Acesta a adaugat, spre stupefactia lui Radu Stroe, ca sedintele comisiei mixte SRI-CNSAS pentru sortarea dosarelor ce pot fi analizate de CNSAS fara a atinge siguranta nationala se desfasoara intr-o secretomanie totala.

"Nici nu stim cand sau cine merge de la CNSAS la aceste comisii", a aratat membrul Colegiului. Lazea a mai declarat ca in cele cateva luni ale sale la CNSAS, lucrurile care s-au discutat la sedintele Colegiului se refereau la subiecte de tipul "cum sa retragem acreditarea unui jurnalist acreditat, cum sa inasprim conditiile de acreditare pentru cercetatori, cum sa facem o agapa cu prietenii de la SRI pentru a mai bifa o comisie mixta".

Lazea s-a mai plans ca CNSAS nu aplica pachetul de legi al reformei justitiei care prevede verificarea magistratilor. "Onisoru, in schimb s-a adresat domnului Nastase si domnului Vacaroiu, scriindu-le ca nu stie cum sa aplice legea. CNSAS insusi trebuia sa-si redacteze aceste norme", a argumentat Lazea. Onisoru a fost criticat si pentru cifrele bombastice de dosare analizate, dar si pentru faptul ca nu s-a straduit sa obtina de la SRI evidentele informative si cartotecile fostei Securitati. "Am primit niste surogate ale acestor documente sub forma unor CD-uri executate de SRI, unde CNSAS n-a avut nici un mod de control asupra procedurii de realizare. Nu sunt mentionate aici nici macar referinte asupra numarului de file ale acestor dosare", a declarat Claudiu Secasiu, membru al Colegiului.

Prezent si el la dezbatere, Constantin Ticu Dumitrescu, initiatorul Legii de deconspirare a politiei politice, a spus ca nepredarea in intregime a arhivelor inseamna blocarea oricarei posibilitati de aflare a adevarului. Participantii la dezbatere au analizat si proiectul de modificare al legii de organizare a CNSAS, proiect depus la Parlament de PNL saptamana trecuta. Liberalii iau in calcul chiar posibilitatea ca Guvernul sa-si asume raspunderea pe aceasta lege, desi varianta adoptarii in procedura de urgenta ramane si ea posibila. Radu Stroe, unul dintre initiatori, a declarat ca proiectul de lege tine cont de trei principii: dreptul fiecarui cetatean de a-si vedea propriul dosar, dreptul oricarei persoane sau firme de a cere verificarea celor care conduc tara, din perspectiva colaborarii cu fosta Securitate si dreptul statului de a proteja anumite persoane care au legatura reala cu siguranta nationala.

Stroe a recunoscut ca acest din urma principiu poate parea netransparent, dar ca el este necesar pentru ca statul trebuie sa protejeze acei oameni care au o legatura reala cu mentinerea sigurantei nationale. Proiectul propus de liberali, dar la care au lucrat si reprezentanti ai unor ONG-uri, aduce o serie de imbunatatiri actualei legi a CNSAS. Conform viitoarei legi, nu doar dosarele Securitatii vor fi controlate, ci si ale altor institutii ale statului: Ministerul de Interne, cel al Apararii, al Justitiei, SRI si SIE. De asemenea, legea va mai permite verificarea unei catagorii mai mari, incluzand aici consilierii locali sau unii magistrati, precum si invalidarea mandatelor obtinute de acestia, daca s-a dovedit ulterior ca au colaborat cu fosta Securitate. Politicienii sunt insa constienti ca trecerea acestui proiect prin Parlament ar putea pune probleme.

Deputatii liberali prezenti la masa rotunda au promis ca vor lupta pentru introducerea votului nominal pentru acest proiect. Istoricul Marius Oprea a declarat si el ca atitudinea parlamentarilor fata de acest proiect va fi ca "o hartie de turnesol" care va arata cine este cel putin prieten al Securitatii. Acesta s-a aratat totusi pesimist in legatura cu vointa politica de a deconspira total Securitatea si securistii, pentru ca "jumatate din clasa politica actuala si din mediul de afaceri ar fi decimate".


Despre autor:

Sursa: Click.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.