Traian Basescu orchestreaza un guvern paralel, anticonstitutional

Comunitatea Nationala de Informatii, care incorporeaza patru servicii secrete, a aparut in viata publica romaneasca prin incalcarea Constitutiei. Legea 415 a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii a fost opera PSD in 2002, pe vremea cand era la putere. Inca de la primul articol al acestei legi, PSD si presedintele de atunci, Ion Iliescu, au stabilit, in afara Constitutiei, ca CSAT este "autoritate administrativa autonoma". Adica ar avea dreptul sa faca ce vrea in numele securitatii nationale, sa ia decizii obligatorii pentru toate celelalte institutii ale statului.

In Constitutie, in dreptul CSAT (art.119) sta scris: "organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care privesc apararea tarii si securitatea nationala, participarea la mentinerea securitatii internationale si la apararea colectiva in sistemele de alianta militara, precum si la actiuni de mentinere sau de restabilire a pacii." Atat. Nu scrie ca CSAT poate emite hotarari, decizii, dispozitii prin care sa infiinteze noi institutii. Pe atunci, PSD s-a ascuns dupa un capitol constitutional, cel al administratiei publice centrale, care stipula ca se pot infiinta autoritati administrative autonome, in subordinea Guvernului sau a ministerelor, prin legi organice. Dar nu in subordinea Presedintiei.

Cu alte cuvinte, Hotararea CSAT din 18 noiembrie a.c. este neconstitutionala deoarece a infiintat pentru presedintie o institutie noua, cu doua falange operative, populata de serviciile secrete, ce scapa de sub controlul parlamentar si al societatii civile. Aceasta hotarare a CSAT, combinata cu legi ale protectiei informatiilor clasificate, ale Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat, cu alte astfel de legi, permit Comunitatii Nationale de Informatii sa functioneze ca un guvern deplin conspirat, care nu da seama nimanui si care are puteri nelimitate. Totul in numele securitatii nationale si al protectiei informatiilor clasificate.

Acest guvern este condus exclusiv de presedintele tarii. De aceea l-am numit "Guvernul Basescu". Terenul legislativ a fost pregatit de catre Ioan Talpes, pe vremea cand era sef al Administratiei presedintelui Ion Iliescu. Insa Iliescu-Talpes n-au reusit sa-si faca un astfel de guvern pentru ca nu i-a lasat Adrian Nastase.

Acum, visul lui Talpes s-a implinit. Dupa intalnirea sa cu Basescu Traian, caruia i-a oferit serviciile.

Romania are doua guverne: Guvernul Tariceanu si "Guvernul Basescu", aparut la data de 18 noiembrie anul acesta. "Guvernul Basescu" este conspirat sub titulatura pompoasa de "Comunitate Nationala de Informatii" (CNI), in care segmentul operativ total ocultat se numeste, de asemenea pompos, "Oficiul pentru Informatii Integrate" (OII!).

"Guvernul Basescu" subordoneaza puterea legislativa

"Guvernul Basescu" functioneaza dupa propriile legi, pe care si le promulga ca "hotarari", "regulamente", "structuri", sub cupola Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT). Hotararea CSAT din 18 noiembrie a.c. a mosit si nasit "Comunitatea Nationala de Informatii", denumita de noi "Guvernul Basescu" deoarece a aparut sub pulpana presedintelui tarii ca structura militarizata, cu falange operative, care controleaza tot ce misca-n tara noastra si care poate emite ordine (planuri, strategii etc) ce trebuie executate orbeste de toate structurile statului.

In "Comunitate" intra patru servicii secrete, respectiv Serviciul Roman de Informatii (SRI), Serviciul de Informatii Externe (SIE), Directia Generala de Informatii a Apararii (DGIA), Directia Generala de Informatii si Protectie Interna (DGIPI). Pe langa aceasta "Comunitate" functioneaza falangele "Consiliul Operativ" si "Oficiul pentru Informatii Integrate". Acesta sunt practic segmente operative-militarizate, iar interfata cu societatea civila este realizata partial prin "Comitetul Coordonator" (unde, pe langa militari, intra si patru ministri) si formal, prin "Consiliul Consultativ" (unde intra sefii comisiilor parlamentare din domeniul securitatii nationale sau reprezentanti ai unor agentii guvernamentale, ministere etc). Membrii "Consiliului Consultativ" nu pot controla segmentele operative-militarizate ale "Comunitatii" deoarece nu au acces la informatiile clasificate si nu cunosc actiunile structurilor operative.

Articolul 7 al Hotararii CSAT din 18 noiembrie 2005 stabileste, fara filtrul Parlamentului, rolul, regulamentele, structurile operative, bugetele Comunitatii si ale falangelor sale. Adica, CSAT si-a dat singur voie sa infiinteze institutii noi, ocolind Parlamentul Romaniei, puterea legislativa a tarii. Astfel, CSAT functioneaza ca "autoritate autonoma" in baza unei legi (Legea 415/2002) care incalca pana si Constitutia (revizuita prin referendum in 2003). In Constitutia revizuita in 2003, CSAT nu este definit ca "autoritate autonoma", care sa poata emite hotarari in afara Parlamentului Romaniei si care sa poata infiinta structuri militare necontrolate de nimeni.

2) "Guvernul Basescu" ii poate controla, fila pe membrii Parlamentului sub umbrela protectiei informatiilor clasificate si in numele securitatii nationale. Fara a fi necesar avizul judecatorului. Asa cum rezulta din Legea 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, din OG153/2002 al ORNISS, din alte texte care stabilesc rolul principal, operativ al SRI, indrituit sa vegheze permanent asupra purtatorilor de informatii clasificate, asupra anturajului acestora, asupra rudelor acestora, a amantilor, concubinilor etc.

3) "Guvernul Basescu" livreaza Parlamentului doar informatiile pe care le considera de cuviinta . Parlamentul nu poate controla activitatea "Guvernului Basescu". In Hotararea CSAT din 18 noiembrie a.c. se precizeaza ca Parlamentul este informat anual printr-un raport de activitate. Practic, e un simulacru de control anual, cand secretarul CSAT (nu presedintele tarii, acum Basescu, care are putere de decizie si de control asupra CSAT si CNI, ) prezinta un raport in plenul celor doua Camere. Pe deasupra, acest secretar al CSAT nu este membru nici al "Comunitatii", nici al "Oficiului", adica habar nu are ce se cloceste si se infaptuieste acolo. Habar nu are daca in raport sunt inserate adevaruri sau minciuni.

Apoi, nu toti parlamentarii au certificate de acces la toate nivelele informatiilor clasificate (cu care opereaza "Guvernul Basescu"), deci raportul de activitate anuala este bine curatat de specialistii "Oficiului". Consecinta: parlamentarii nu pot analiza, aprecia, amenda ce nu cunosc. Pentru a anestezia Parlamentul si societatea civila, presedintele tarii le-a oferit o bombonica: sefii comisiilor parlamentare "cu atributii in domeniu" fac parte dintr-un "Consiliu Consultativ", iar la sedintele acestuia pot fi invitati uneori "membrii comisiilor parlamentare permanente de specialitate precum si reprezentanti ai societatii civile"(art. 6, alin. 3). Acest consiliu nu are rol operativ sau de supraveghere, ci doar "formuleaza nevoi", "comunica aprecieri", "sprijina implementarea programelor". Adica este "pe langa" (sens peiorativ) activitatile oculte ale "Guvernului Basescu".

"Guvernul Basescu" subordoneaza puterea executiva

Subordonarea puterii executive este realizata, in principal, prin doua texte de lege. Guvernului Tariceanu este obligat, prin Legea CSAT 415/2002 si prin Hotararea CSAT din 18 noiembrie a.c., sa execute ordinele, hotararile, programele, strategiile "Guvernului Basescu". Premierul nu ajunge sa cunoasca toate activitatile falangei operative a "Guvernului Basescu" - denumita "Oficiul Informatiilor Integrate"-deoarece nu are nici un reprezentant in aceasta structura operativa, populata cu ofiterii a patru servicii secrete (SRI, SIE, DGIA-MApN, DGIPI-MAI).

In schimb, presedintele Romaniei il are pe consilierul sau de stat din Departamentul Securitatii Nationale, care este chiar seful acestei structuri oculte. Falanga "Oficiul" are in conducerea sa si doi adjuncti ce provin din SRI sI SIE. Strategiile, programele, planurile etc. sunt mosite in laboratoarele serviciilor secrete ale "Oficiului" si ajung a fi executate de toti, inclusiv de Guvernul Tariceanu. Ca premierul este in afara actului decizional din profunzimile "Oficiului" rezulta din textele de lege folosite pentru mosirea si nasirea "Guvernului Basescu". Astfel:

1) In Legea 415/2002 (text neconstitutional deoarece CSAT este statuat ca "autoritate autonoma"), presedintele tarii este presedintele CSAT, iar premierul este vicepresedinte, dar cam fara prerogrative, dupa cum vom demonstra. CSAT ii are ca membrii pe ministrul Apararii Nationale, pe ministrul de Interne, pe ministrul de Externe, pe ministrul Justitiei, pe ministrul Industriei si Resurselor, pe ministrul Finantelor, pe directorii SRI sI SIE, pe seful Statului Major General al Armatei si pe consilierul prezidential pentru securitate nationala. Deci, CSAT are 10 membri (6 ministri civili si 4 militari), un presedinte si un vicepresedinte.

CSAT mai are si un secretariat, condus de un secretar numit de presedintele tarii, fara ca premierul sa fie consultat. Hotararile CSAT sunt secrete de stat, se semneaza de catre presedinte si se trimit partial sau total doar celor vizati. La popor "pot" ajunge doar comunicate de presa (adica informarea publica nu este obligatorie), formulate la "secretariat".

Presedintele tarii are dreptul sa convoace sedintele CSAT "trimestrial sau ori de cate ori este nevoie"; premierul nu are acest drept. Il au, in schimb, o treime dintre membrii CSAT. Presedintele tarii are dreptul sa stabileasca agenda de lucru a CSAT, premierul nu are acest drept. In schimb, "propunerile ministerelor trebuie avizate de primul-ministru pentru a fi inscrise pe ordinea de zi" a sedintelor CSAT. Presedintele are dreptul sa propuna masuri in plenul CSAT, premierul nu are. Presedintele poate aproba participarea altor persoane la sedintele CSAT, premierul nu poate.

2) Hotararea CSAT din 18 noiembrie a.c., prin care a fost infiintata "Comunitatea Nationala de Informatii" cu falanga sa operativa "Oficiul pentru Informatii Integrate", il tine pe tusa pe premier si confera puteri nelimitate presedintelui tarii si celor patru servicii secrete (SRI, SIE, DGIA, DGIPI) - componentele "Comunitatii" si ale "Oficiului". Presedintele este omniprezent in aceste structuri prin consilierul sau (care este seful "Oficiului"). Presedintele are si prerogative prin care ii poate avansa pe ofiterii obedienti sau ii poate trece in rezerva pe cei care nu ii executa ordinele. Deci presedintele tarii are autoritate asupra tuturor ofiterilor serviciilor secrete, componente ale "Comunitatii Nationale de Informatii". Premierul nu are astfel de puteri nici asupra "Comunitatii", nici asupra falangei sale operative, "Oficiul".

Nici un membru CSAT nu face parte din "Oficiu". Ierarhic, deasupra acestui "Oficiu" se afla "Consiliul Operativ", din care nu face parte nici un ministru si nici premierul. Aici, premierul este reprezentat de un consilier, care il are, insa, ca sef pe consilierul prezidential. Puterea acestui consilier al premierului este fracturata deoarece el nu este membru in CSAT (asa cum este consilierul prezidential), motiv pentru care se poate considera formala prezenta sa in acest "Consiliu Operativ". Si aceasta structura este populata de sefi din serviciile secrete (deci militari). Sunt exclusi directorii SRI sI SIE (ca de altfel si din structura "Oficiului"). "Consiliul Operativ" lucreaza cu materia prima oferita de "Oficiu". "Consiliul Operativ" are drept "sef" un "Comitet Coordonator", din care fac parte 4 ministri, directorii SRI si SIE, consilierul premierului si, in capul listei, consilierul prezidential.

Acest "Comitet" lucreaza cu materia prima livrata de "Consiliu", care l-a primit de la "Oficiu", care l-a primit de la cele patru servicii secrete componente al "Comunitatii". "Comitetul Coordonator" livreaza mai departe materiale pentru sedintele CSAT. Dupa cum se poate observa, aparent este o constructie piramidala, in varful careia troneaza presedintele tarii. Mijlocul piramidei, sectorul nemilitarizat, reprezentat de cativa ministri si de premier, are doar rol decorativ. O constructie stufoasa, care cu greu poate fi descifrata, daramite controlata.

"Guvernul Basescu" subordoneaza si controleaza puterea judecatoreasca

"Guvernul Basescu" hotaraste ce informatii trebuie sa ajunga pana si la Justitie, deoarece are atributii inclusiv in legatura cu "criminalitatea organizata, coruptie si alte amenintari transfrontaliere". "Oficiul" planifica "nevoile de informatii", pe care le culeg segmentele operative ale Comunitatii Nationale de Informatii, respectiv ofiterii SRI, SIE, DGIA, DGIPI. In baza acestor informatii, "Oficiul" "elaboreaza buletine informative" si le trimite "altor utilizatori", intre care se afla si structurile Justitiei. Magistratii pot avea si ei vicii, greseli si pot fi oricand controlati si ghidati de aceasta structura a presedintelui tarii.

Fata hidoasa a unei structuri militarizate

De ce este periculoasa pentru democratie o astfel de structura? Simplu: pentru ca functioneaza pe principii militarizate,in afara controlului parlamentar, a controlului societatii civile; pentru ca segmentele operative sunt militarizate si conspirate. Sa presupunem ca Traian Basescu are cele mai bune intentii si ca a construit o structura militarizata pentru a stavili coruptia si criminalitatea organizata. Un fel de dictatura militara care actioneaza din catacombele serviciilor secrete. Cine ne garanteaza insa noua ca acei ofiteri ai "Oficiului", ai "Comunitatii" nu vor lua actiunile militarizate pe cont propriu si nu-l vor invarti cum vor dori ei pe seful lor, consilier prezidential, care poate avea si el vicii, poate face si el greseli, pentru ca om este.

Pe de alta parte, toate cele patru servicii secrete, componente ale "Comunitatii Nationale de Informatii", au dreptul sa infiinteze firme sub acoperire, sa faca afaceri sub acoperire. Nici o structura a statului nu poate tine sub control activitatea acestor firme. Comisiile parlamentare de control nu au acces la toate nivelurile de secretizare a informatiilor clasificate, deci nu au acces nici la activitatile comerciale ale firmelor sub acoperire. Sefii acestor comisii parlamentare patrund abia in anticamera "Guvernului Basescu", pe a carei usa scrie "Consiliu Consultativ". Acolo nu afla mai nimic. Cel mult se pot formula "nevoi de informare".

Ofiterii "Oficiului" (multi fosti ai Securitatii ceausiste) au tot interesul sa intretina animozitatile dintre presedinte si premier. Cu cat divergentele sunt mai dramatice, cu atat mai ocupat va fi presedintele. Astfel, ofiterii serviciilor secrete pot scapa total din haturi, isi pot face propriile jocuri, propriile afaceri.

Principiul transparentei este… opacitatea

Hotararea CSAT din 18 noiembrie a.c., are si un paragraf rezervat transparentei (art.1, alin 3 lit.g). Astfel, unul dintre principiile fundamentale care guverneaza activitatea Comunitatii Nationale de Informatii este PRINCIPIUL TRANSPARENTEI, care, in interpretarea oamenilor presedintelui Basescu inseamna "orice autoritate sau persoana realizeaza consensul asupra necesitatii pastrarii secretului". Adica, tacere totala. Adica zero-transparenta.

Acest text de hotarare, care actioneaza ca text de lege, a fost dezbatut si aprobat prin "consens", in prezenta consilierului prezidential Renate Weber si a ministrului Justitiei, Monica Macovei, doua reprezentante ale societatii civile, care ani in sir s-au razboit cu sistemul coercitiv si abuziv al statului , s-au razboit pentru drepturile omului. Acum ele fie inchid ochii, fie, avand incredere totala in Basescu, nu au observat ca prin aceasta monstruozitate militarizata se pune in pericol statul de drept.

---

Despre autor: