Romanii minoritari pot avea mandate de consilieri judeteni sau locali

Presedintele UDMR, Marko Bela, a declarat ieri ca a convenit cu reprezentantii PC modificarea Legii electorale, astfel incat minoritatile semnificative sa aiba reprezentativitate si la nivelul consiliilor judetene sau locale. Proiectul de lege privind Statutul minoritatilor va include si observatiile primite din partea Comisiei de la Venetia, a anuntat, tot ieri, premierul Calin Popescu Tariceanu, care a apreciat ca acest proiect nu va reprezenta un pericol pentru stabilitatea Aliantei si a coalitiei.

Astfel, daca respectivele comunitati vor obtine un anumit procentaj in alegerile locale, dar nu un mandat de consilier, acestea vor primi automat un mandat in plus fata de cele existente deja.

"Noi propunem 3%", a declarat Marko Bela, referindu-se la pragul minim pe care partidele sau organizatiile minoritatilor trebuie sa-l obtina in alegeri.

Conservatorii au amenintat cu o luna in urma ca nu vor vota favorabil proiectul de lege al Statutului minoritatilor daca nu va fi adoptata si o initiativa proprie privind reprezentarea romanilor minoritari in anumite judete la nivelul consiliilor locale. Desi este un proiect asumat de intreaga coalitie de guvernare, subiectul Statutului a trezit dispute vii intre PC si UDMR. UDMR a acuzat PC de tradare, dupa ce conservatorii au absentat de la votul in Camera superioara. Drept consecinta, liderul UDMR, Marko Bela, a "dat" adunarea si i-a convocat pe parlamentarii si secretarii de stat ai Uniunii pentru a discuta situatia creata. In cadrul intalnirii, s-a vorbit despre iesirea de la guvernare a maghiarilor, daca la Camera Deputatilor se va inregistra aceeasi situatie ca in Senat. Cea mai disputata prevedere din Legea minoritatilor se refera la acordarea autonomiei culturale, un pas spre enclavizare, dupa cum a acuzat opozitia.

Observatiile Comisiei de la Venetia, incluse in proiect

"Suntem de acord sa integram si observatiile Comisiei de la Venetia, iar proiectul va intra in dezbaterea Camerei Deputatilor. Nu cred ca exista vreun motiv sa consideram ca documentul ar putea crea probleme la nivelul coalitiei", a spus Tariceanu.

Intrebat daca proiectul de lege privind Statutul minoritatilor ar necesita organizarea unui referendum, premierul a raspuns negativ.

Comisia de la Venetia a recomandat autoritatilor de la Bucuresti introducerea unor elemente lamuritoare in proiectul de lege a Statutului minoritatilor, aratand ca documentul contine o serie de neclaritati si conditii care sunt de natura sa restrictioneze, printre altele, libertatea de asociere. Principala problema semnalata de Comisia de la Venetia provine chiar din definitia "minoritatii nationale", care face din cetatenie element definitoriu si impune conditia ca aceste comunitati sa existe in Romania de la momentul crearii statului roman modern, adica 1919, cand Romania a fost recunoscuta ca stat in interiorul frontierelor actuale. Conform Comisiei de la Venetia, crearea Romaniei moderne "poate fi considerata mai degraba ca un proces decat ca un eveniment clar".

Mai mult, Comisia arata ca lista celor 20 de comunitati care pot fi considerate minoritati nationale si care a fost inclusa in proiectul de lege este prea stricta si ar putea impiedica alte grupuri sa acceada la acest statut, chiar daca in timp acestea ar reusi sa respecte toate elementele din definitie.

Cat despre impunerea cetateniei romane ca element definitoriu pentru apartenenta unui individ la o minoritate nationala, Comisia subliniaza ca, in acord cu tendinta actuala, utilizarea drepturilor minoritatilor garantate international nu trebuie sa depinda de cetatenie, cu exceptia acelor drepturi traditional rezervate cetatenilor unei tari - anumite drepturi politice, cum ar fi participarea la alegeri nationale, accesul la o serie de functii publice, dreptul de revenire in tara dupa parasirea acesteia.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe