La Palatul Cotroceni, specialisti ai Administratiei Prezidentiale, Parlamentului, guvernului, serviciilor speciale si ai unor organizatii neguvernamentale au definitivat proiectul legii de organizare si functionare a CNI, care va fi subordonata CSAT. Dupa disputa subordonarii CNI fata de presedinte, prin CSAT, sau fata de premier, printr-o structura guvernamentala, s-a ajuns la concluzia ca diferendul a ramas fara obiect. Motivul e ca amindoi controleaza, de fapt, CSAT: presedintele acestuia, care e seful statului, si vicepresedintele, care e premierul. Si cum deciziile in CSAT se iau prin consens, si cele referitoare la CNI trec, obligatoriu, prin miinile celor doi.

Scurtcircuitarea sefilor

CNI va fi un fel de centru de management al informatiilor. Practic, la CNI vor veni nu doar sintezele serviciilor de informatii, ci si informatiile brute. Acestea vor fi asigurate de reprezentantii detasati la CNI ai fiecarui serviciu in parte. Pina acum, informatiile relevante privind siguranta nationala ajungeau pe masa presedintelui sau a altor demnitari indreptatiti sa le primeasca, sub forma unui raport, dupa ce ele erau filtrate si prelucrate de fiecare serviciu in parte. De data aceasta, tot ce tine de securitatea nationala ajunge direct pe masa sefilor CNI. Una dintre consecinte este aceea ca sefii de servicii nu mai au puteri depline in gestionarea informatiilor destinate demnitarilor, acest atribut revenind noii structuri controlate de presedintele Basescu.

Lectia rapirii ziaristilor

Necesitatea unei structuri care sa adune informatiile de la toate serviciile speciale si de la structurile informative ale unor ministere a aparut in perioada crizei ziaristilor romani luati ostatici in Irak. Atunci, practic, serviciile secrete s-au luptat intre ele pentru intiietate in aducerea unor informatii utile celulei de criza coordonate de Cotroceni. In lipsa unui cadru legal si institutional de prezentare a acestor informatii altcuiva decit presedintelui tarii sau premierului, practic, fiecare serviciu refuza sa le prezinte in fata delegatilor celorlalte servicii.

Schimbari legislative

Citeste si:

Componenta CNI e rezultatul unor compromisuri. Coordonarea acesteia ii va reveni unui om al presedintelui, subordonarea fata de acesta si fata de premier, dar va fi formata, in majoritate, din oameni proveniti (detasati) din SRI, SIE, SPP, STS, MAI, MApN si MJ. Ei vor fi ofiteri de informatii cu specializare in analiza informatiilor. Misiunea CNI va fi si cea de evaluare a amenintarilor si a riscurilor la adresa stabilitatii si a securitatii nationale, prevenirea crizelor si propuneri pentru gestionarea lor. Pentru ca legea de organizare a CNI sa devina aplicabila, trebuie modificate o serie de prevederi din legile sigurantei nationale, Apararii, CSAT etc.

Bursa numelor pentru CNI

Presedintele inca nu se grabeste cu schimbarea sefilor serviciilor speciale. Inca se mai asteapta avizele obligatorii pe care inlocuitorii acestora trebuie sa le primeasca nu numai de la serviciile pe care urmeaza sa le conduca, dar si de la o serie de structuri similiare din strainatate, mai ales din SUA si din UE. S-a convenit ca PNL si PD sa isi imparta sefia serviciilor speciale, urmind ca fiecare sa opteze daca desemneaza un om politic pe posturile respective sau daca sustin un tehnocrat ori un reprezentant al societatii civile.

Printre numele care sint vehiculate pentru sefia serviciilor speciale sau a departamentelor din CNI se afla si cel al fostului consilier prezidential si ex-director al SIE, Catalin C. Harnagea. La sefia CNI e dorit cu insistenta ministrul de Interne, Vasile Blaga, ex-consilier prezidential si om de mare incredere al presedintelui Basescu. Blaga mai are o calitate importanta: e acceptat de serviciile speciale, stie cum functioneaza acestea pentru ca el chiar coordoneaza unul.

Algoritmul politic bate la usa CNI

Daca la numirea sefului CNI si a majoritatii serviciilor speciale PNL si PD nu au vreo problema, pentru ca desemnarea lor e de resortul CSAT si al sefului statului, la schimbarea directorului SRI apare o piedica: votul majoritatii plenului Parlamentului. Cu alte cuvinte, pentru ca Radu Timofte sa fie inlocuit cu omul Aliantei, e nevoie de o majoritate fara probleme in Parlament. PNL si PD nu prea au aceasta majoritate. Calculele politice nu sint insa foarte complicate: PC si UDMR vor primi in compensatie pentru ca nu sint luate in calcul la imparteala serviciilor speciale alte posturi. Astfel, vor vota favorabil. La care se adauga si acei pesedisti si peremisti care abia asteapta sa il vada plecat din fruntea SRI pe Radu Timofte. Legea de infiintare a CNI ar putea fi trecuta in Parlament prin asumarea raspunderii guvernului.