Comisia de la Venetia cere lamuriri UDMR

Fie ca aproba sau nu actualul proiect de lege privind statutul minoritatilor nationale, reprezentantii puterii si cei ai opozitiei sunt de acord ca actul normativ trebuie sa respecte recomandarile facute de Comisia de la Venetia. UDMR sustine ca raportul Comisiei este unul favorabil proiectului aprobat deja de Guvern, intrucat cuprinde propuneri de ordin tehnic care nu influenteaza in esenta continutul legii. Opozitia apreciaza insa ca actul normativ trebuie refacut, intrucat Comisia critica dur proiectul elaborat de Uniune.

Desi considera ca documentul merita apreciat, deoarece "constituie un cadru satisfacator pentru protectia drepturilor minoritatilor", membrii Comisiei spun ca autoritatile de la Bucuresti trebuie sa mai lucreze textul de lege, pentru ca in forma aprobata de Executivul roman documentul contine o serie de neclaritati.

Capitolul care a starnit cele mai mari divergente in tara, capitolul 5 privind introducerea autonomiei culturale, este analizat in amanunt si de catre reprezentantii Comisiei de la Venetia.

Prima observatie este aceea ca introducerea unui astfel de model in legislatia romana poate fi considerata "un pas pozitiv si util de a intari participarea minoritatilor nationale la treburile publice", insa atrage atentia ca nu se poate vorbi despre existenta unui astfel de model care sa fie in acest moment acceptat pe plan international. Tocmai din aceasta cauza, opozitia din Romania a solicitat eliminarea autonomiei culturale din proiectul de lege.

Pentru eliminarea unor eventuale confuzii, Comisia sugereaza ca notiunea de autonomie culturala si natura legala a acesteia sa fie descrise mai clar in proiectul de lege, avand in vedere ca aceasta inca nu este cunoscuta in sistemul legal romanesc. Expertii Comisiei de la Venetia recomanda de asemenea, includerea mai multor garantii in acest domeniu, intrucat metodele de desemnare a structurilor de conducere in institutiile educationale, culturale si de presa nu sunt clarificate si ar putea fi de natura sa incalce principiile concursului public.

Pe de alta parte, Comisia arata ca lista celor 20 de comunitati care pot fi considerate minoritati nationale si care a fost inclusa in proiectul de lege este prea stricta si ar putea impiedica alte grupuri sa acceada la acest statut, chiar daca in timp acestea ar reusi sa respecte toate elementele din definitie.

In legatura cu celalalt aspect al folosirii publice a limbilor materne, si anume cunoasterea lor in institutiile administratiei publice, proiectul legislativ prevede necesitatea de a asigura pregatirea ofiterilor publici, dar si posibilitatea de a recurge la translatori autorizati, dar nu indica deloc care dintre solutii trebuie folosita si in ce circumstante.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe