Tariceanu trebuie sa plateasca. Decizia de ieri a Curtii Constitutionale l-a pus in situatia de a nu-si putea indeplini promisiunea dintr-un contract politic pe care l-a semnat acum citeva luni. El a refuzat atunci declansarea procedurilor pentru alegeri anticipate, pe motiv ca actuala coalitie este capabila sa preia integral puterea, chiar in formula actuala.

Prima dovada si cea mai importanta ar fi fost schimbarea rapida a presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului. Contractul politic a luat forma unui protocol al coalitiei care consemna, printre altele, determinarea acesteia de a schimba regulamentele celor doua Camere si, in consecinta, a sefilor celor doua institutii, pina la 15 septembrie, data aminata apoi, din cauza blocajului din Parlament. Nu s-a intimplat acest lucru. Marti seara, Curtea Constitutionala i-a dat premierului Tariceanu o lovitura politica mai grea decit ar fi fost capabil s-o faca oricare dintre adversarii sai, fie ca e vorba despre actuala opozitie, fie ca e vorba despre Traian Basescu.

Incercarile de a iesi din aceasta situatie nu promit mare lucru. Juristii Aliantei se straduiesc deja sa incropeasca un asa-zis plan B, menit sa permita totusi schimbarea lui Nastase si Vacaroiu din fruntea Parlamentului printr-un soi de tertip procedural. Pe scurt, solutia schitata deocamdata prevede trecerea rapida prin Parlament, cu votul majoritatii, a unui articol de regulament care sa prevada posibilitatea revocarii celor doi pe motive disciplinare, urmind apoi ca acesta sa fie pus imediat in aplicare, fara a mai astepta vreo noua decizie a Curtii Constitutionale. Planul suna destul bine, dar e usor iluzoriu.

Toata procedura poate dura foarte mult sau poate fi pur si simplu blocata. PSD a demonstrat deja ca stie sa dejoace tentative de acest gen. In plus, nici starea actuala a coalitiei guvernamentale nu e dintre cele mai favorabile. Partidul Conservator a reinceput sa ridice pretentii, vezi conditiile pe care le-a anuntat ieri privind votul pe legile Sanatatii promovate de ministrul Nicolaescu, UDMR ameninta cu represalii daca aliatii nu-i trec rapid si in forma dorita Statutul Minoritatilor, iar relatia dintre PNL si PD e mai proasta ca niciodata. Iar daca vorbim de PNL si PD, perspectivele sint la fel de pesimiste.

Intre cele doua partide, dar si in interiorul PNL, s-ar putea declansa o adevarata vinatoare de vrajitoare, cele mai multe priviri acuzatoare indreptindu-se catre premierul Tariceanu. Care premier are acum o problema in plus, si cu presedintele Basescu. Pina alaltaieri, liberalii in frunte cu Tariceanu cereau Palatului Cotroceni schimbarea rapida a oamenilor numiti de PSD in fruntea institutiilor statului.

Din moment ce ei insisi n-au fost capabili sa-i schimbe pe Nastase si Vacaroiu, presedintele are acum o replica in plus: "Cu actuala majoritate politica, n-am nici o garantie ca imi poate trece prin Parlament vreo decizie de schimbare a pesedistilor aflati inca la putere". Un argument in plus ca anticipatele ar fi fost singura solutie, refuzata insa de Tariceanu.

Voiculescu joaca la santaj

PC incearca sa speculeze ananghia in care se afla Alianta si in special PNL. Dupa ce, luni seara, nu au ridicat obiectii la sedinta Coalitiei fata de pachetul privind reforma Sanatatii, ieri, conservatorii au anuntat ca nu il vor vota decit in anumite conditii. Una ar fi ca, daca managerii spitalelor nu vor mai fi medici de profesie, directorul medical sa aiba drept de contrasemnatura pe anumite proiecte.

PC mai cere ca firmelor care detin peste patru farmacii, fie in orase, fie in judete, sa li se dea autorizatie numai daca dezvolta puncte sanitare in mediul rural. Deputatul Renica Diaconu a anuntat ca aceasta cerinta "nu este negociabila". O delegatie a PC, in frunte cu senatorul Irinel Popescu, s-a dus ieri sa negocieze cu ministrul Sanatatii. Totodata, vicepresedintele AVAS, Catalin Sandu, si el membru PC, a anuntat ca va cere premierului infiintarea unei agentii speciale care sa urmareasca procesul de postprivatizare. Desi PC nu a precizat, nu este greu de imaginat cine ar vrea s-o conduca.

Solutii de avarie, injghebate pe genunchi
Toata suflarea politica a puterii cauta ieri solutii de schimbare a presedintilor celor doua Camere prin fortarea deciziei date de Curtea Constitutionala. Atit PD, cit si PNL sustineau ca au raspunsul.

Decizia data luni de Curtea Constitutionala pe marginea modificarii regulamentului celor doua Camere a mobilizat membrii celor doua partide din Alianta sa gaseasca o solutie de a forta verdictul judecatorilor. Ieri circulau printre politicienii puterii diverse variante de iesire din impasul creat.

Solutia lui Boc

Cea mai realista era cea gasita de presedintele PD, Emil Boc. "Precizarea din decizia Curtii Constitutionale potrivit careia in cazul revocarii presedintelui Camerei aceasta 'inlocuire se poate face numai cu o persoana din acelasi grup parlamentar, care nu-si poate pierde dreptul la functia de presedinte in virtutea rezultatelor obtinute in alegeri, respectindu-se principiul configuratiei politice>>, reprezinta o norma de recomandare", spune Emil Boc, motivind ca judecatorii Curtii "nu pot interveni in probleme legate de oportunitate politica".

Mai mult, sustine Boc, votul privind desemnarea presedintelui unei Camere este secret. Iar daca actualul presedinte este inlocuit cu un altul, din alt grup parlamentar, atunci se "rearondeaza functiile in cadrul Biroului Permanent". Astfel, in conceptia liderului PD, PSD ar putea primi un post de vicepresedinte al BP daca Nastase va fi inlocuit din functie. Articolul din Constitutie la care presedintele PD face referire lasa libertate de interpretare in privinta sintagmei de "configuratie politica". Boc a exemplificat cu situatia in care un grup s-ar desfiinta, deoarece nu ar mai avea numarul de membri necesari constituirii unui astfel de grup, spunind ca in acest caz "configuratia politica a Camerei in virtutea rezultatelor obtinute la alegeri este imposibil de mentinut".

Varianta PNL

La rindul lor, liberalii au venit si ei cu o solutie. Surse din PNL ne-au declarat ca exista un "plan B" al Coalitiei, care ar putea fi pus in aplicare. Potrivit sursei citate, dupa ce noul regulament va intra in vigoare, se va elabora o hotarire a Camerei Deputatilor de modificare si completare a regulamentului care va contine un singur articol privind posibilitatea revocarii disciplinare a presedintelui Camerei. "Fiind vorba de un singur articol sau de maximum doua, PSD nu va putea tergiversa lucrarile in comisia de regulament si in plen", mai spun sursele liberale, adaugind ca este posibil ca, dupa aceasta modificare, PSD sa nu mai beneficieze de alte 25 de zile pentru a sesiza Curtea Constitutionala.

Eterni pe cadavrul Constitutiei

Citeste si:

Decizia Curtii Constitutionale s-a dovedit a fi mai dura decit se asteptau insisi pesedistii, nemailasind posibilitatea schimbarii sefilor celor doua Camere nici macar in cazul in care au incalcat Constitutia.

Curtea a gasit neconstitutionala atit prevederea care permitea schimbarea presedintelui unei Camere daca se schimba majoritatea, cit si pe cea care permitea revocarea sa daca incalca regulamentul sau Constitutia. Ca urmare, pina cind Parlamentul nu gaseste noi formulari, sefii celor doua Camere nu pot fi schimbati in nici un fel.

"Actualul cadru nu permite acest lucru, formularea ramasa este lapidara", a declarat ieri presedintele Curtii Constitutionale, Ioan Vida. Acesta declara ca oricum s-ar modifica regulamentul si oricum ar fi inlocuiti cei doi, in locul lor trebuie numiti tot membri ai PSD.

Nastase, condamnat la presedintie

"Daca intervine revocarea politica, cei doi presedinti pot fi revocati numai la cererea grupului care i-a propus si locul lor va fi luat de alta persoana din acelasi grup, caruia i se cuvine acest post. Acesta ii revine grupului si nu majoritatii. Daca ei sint revocati din motive disciplinare pentru incalcarea grava a Constitutiei sau a regulamentelor, noii candidati trebuie numiti tot din acelasi grup parlamentar pentru ca aceasta este intelegerea de la inceput".

Conform lui Vida, PSD si-a cistigat fotoliul de presedinte pe toata legislatura. "Biroul Permanent si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a Parlamentului. Configuratia politica rezulta numai din alegeri. Fiecare va avea dreptul la un anumit numar de posturi in Biroul Permanent. Aceste posturi se stabilesc la inceput si sint valabile pe intreaga durata a legislaturii", a explicat Vida.

Majoritati mici si mijlocii

Cind i s-a atras atentia ca majoritatea care l-a ales pe Nastase nu mai exista, el a declarat: "Trebuie facuta o distinctie intre majoritatea parlamentara, care il alege pe presedinte, si a doua majoritate, pentru sprijinirea guvernului, care este intotdeauna mobila. Astazi Parlamentul vrea un guvern, miine vrea alt guvern. De fiecare data trebuie o alta majoritate". Cind i s-a atras atentia ca la Senat Alianta D.A. are un grup parlamentar mai mare decit cel al PSD si deci ar trebui sa detina presedintia, Vida s-a depasit pe sine: "Dar votul care a fost? S-ar putea ca Alianta D.A. sa fi votat cu acest presedinte si acel vot nu poate fi anulat de nimeni", a declarat el.

7 la 2 pentru PSD

Sapte dintre cei noua judecatori ai Curtii au votat pentru neconstitutionalitatea prevederilor din regulamentele Camerelor. In cursul dezbaterilor, cele doua tabere au fost destul de echilibrate. Conform unor surse din PSD, judecatorul Predescu a fost cel care i-a intors din drum pe trei dintre cei care ar fi inclinat sa mearga pe varianta Aliantei PNL-PD. Suspiciunile liderilor PSD s-au manifestat asupra a trei dintre judecatorii numiti de ei in functie: Petre Ninosu, Nicolae Cochinescu si Viorel Stanoiu.

In Curtea Opozitiei

Cu cinci judecatori din noua ajunsi in functii datorita PSD, actuala Curte Constitutionala a stabilit un record in materie de decizii controversate, luate in urma unor contestatii ale PSD si PRM.

Printre judecatorii Curtii figureaza Acsinte Gaspar, fost deputat PSD in perioada 1996-2000 si ministru pentru Relatia cu Parlamentul in guvernul Nastase intre 2000 si 2003. Are mandat pina in 2013. Ion Predescu a fost senator PDSR (PSD) in perioada 1994-2004 si ministru al Justitiei in 1996 in Cabinetul Vacaroiu. Este in functie pina in 2013. Petre Ninosu, fost parlamentar PDSR (PSD) intre 1992 si 2000, a fost ministru al Justitiei 1992-1994 si ministru pentru Relatia cu Parlamentul 1995-1996 in Cabinetul Vacaroiu. Are mandat pina in 2010. Acestuia i se adauga, pina in 2007, Serban Stanoiu, sot al senatorului PSD Rodica Stanoiu si, pina in 2010, Nicolae Cochinescu, fost procuror general numit in functie de Ion Iliescu.

Un sir de decizii controversate

Cea mai recenta dintre deciziile scandaloase ale Curtii a fost cea din data de 9 noiembrie, cind Legea privind despagubirile banesti ce urmau sa-i fie acordate Regelui Mihai I a fost considerata in totalitate neconstitutionala. Sesizarea a fost depusa de parlamentari PRM. Mai inainte, Curtea provocase o criza guvernamentala care era sa se incheie cu demisia primului-ministru, dupa ce admisese ca neconstitutionale o serie de articole din pachetul legislativ de reforma a Justitiei, in special cele care conservau o serie de privilegii ale magistratilor, precum si cele care instituiau obligativitatea ocuparii posturilor prin concurs.

Contestatia fusese depusa de parlamentari PSD si PRM. Tot in urma unei solicitari a PRM si PSD, Curtea a dat verdict negativ Legii de aprobare a OUG nr. 100/2004 privind trecerea unor terenuri forestiere din proprietatea publica a statului si din administrarea Regiei Nationale a Padurilor-Romsilva in proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor. Alte doua decizii controversate au fost cele prin care PNA nu mai avea dreptul sa ancheteze parlamentari si cea prin care, in urma unei contestatii a lui Nastase, a fost declarat neconstitutional articolul 25 din vechiul regulament al Camerei Deputatilor, care prevedea posibilitatea revocarii presedintelui Camerei Deputatilor si de catre alte grupuri parlamentare decit cel care l-a propus.