Politica • 28 Octombrie 2005 •
Curtea Constitutionala va dezbate la 9 noiembrie sesizarile inaintate de PSD si PRM cu privire la regulamentele Senatului si Camerei Deputatilor. Potrivit specialistilor in domeniu, prevederile referitoare la revocarea celor doi presedinti de Camere nu au prea mari sanse sa treaca de Curtea Constitutionala in forma dorita de actuala Putere.

Senatorii Opozitiei contesta formularea articolului 30, privitoare la revocarea din functie a presedintelui Senatului, pe motiv ca ar fi o emanatie a "jocurilor politice facute dupa constituirea Senatului, cu sfidarea principiului configuratiei politice a fiecarei Camere, consacrat de Constitutie".

In sprijinul acestei teze se invoca o serie de decizii anterioare ale Curtii Constitutionale, legate de Regulamentul Senatului, care au statuat ca solutiile din Regulamentul Camerelor, de revocare a presedintelui, sunt neconstitutionale. Senatorii amintesc ca, potrivit Constitutiei, presedintii celor doua Camere nu pot fi revocati din mandatul lor de 4 ani in baza unor motivatii politicianiste, "dec?t la initiativa exclusiva a grupului parlamentar care a sustinut candidatura si numai pentru abateri grave in exercitarea functiei".

Un alt articol contestat este articolul 31, conform caruia presedintele Senatului este suspendat din functie pe durata solutionarii cererii de revocare, neavand dreptul de a mai conduce sedinta Biroului permanent sau pe cea de plen. "In Constitutie se reglementeaza prezumtia de nevinovatie in cazul raspunderii", sustin senatorii Opozitiei.

In cazul Regulamentului Camerei Deputatilor, sesizarea depusa la Curte vizeaza articolele 25, 43, 48 si 86. Articolul 25 constituie baza sesizarii de neconstitutionalitate, intrucat se refera la revocarea presedintelui Camerei "inainte de expirarea mandatului, cu votul majoritatii deputatilor". Potrivit sesizarii, textul "incalca flagrant prevederile Constitutiei. Opozitia sustine ca "presedintele Camerei este singurul dintre membrii Biroului Permanent care reprezinta un subiect de drept constitutional distinct", acesta fiind ales "pe durata mandatului Camerelor". PSD considera astfel ca "presedintele Camerei are un statut constitutional si o statura constitutionala care il diferentiaza net de ceilalti membri ai Biroului Permanent, conferindu-i acestuia un alt regim juridic".

Specialistii sunt sceptici

Pentru Ioan Stanomir, specialist in drept, presedintii Camerelor au un statut distinct de cel al restului membrilor Birourilor Permanente (BP), actuala Constitutie facand improbabil un verdict al Curtii Constitutionale favorabil noilor Regulamente si actualei puteri. "Presedintii sunt alesi pe durata unui mandat, iar cel al Senatului se plaseaza ca importanta pe locul al doilea dupa presedintele statului. De aceea li se aplica un regim juridic derogator fata de restul membrilor BP", crede Stanomir, care sustine ca "este foarte posibil ca aceste prevederi ale Regulamentelor sa fie declarate neconstitutionale de catre Curtea Constitutionala". Stanomir combate insa "prezumtia de nevinovatie" invocata de catre petentii din opozitie apeland la practica din sistemul de justitie.

"In cazul unei amchete ce vizeaza o persoana cu o functie publica, aceasta este suspendata pe toata durata solutionarii situatiei", ne-a declarat Stanomir.

Despre autor:

Sursa: Click.ro

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.