Patru oameni lesinati. Au fost dusi la spital si primesc perfuzii. Sunt doar o parte din cei intrati in greva foamei la ARO Campulung, la inceputul saptamanii. In fabrica nu mai e curent de o luna. Asa arata uzina in urma unei privatizari cu mari probleme. Dupa 15 ani de tranzitie, uzina cu care se mandrea regimul PCR a fost vanduta pe foarte putini bani. Investitorul american, care a cumparat fabrica in 2003, a scos maximum de profit, intr-o afacere unsa de sefii PSD. Asta in timp ce la caminele de nefamilisti din oras s-a stins lumina.

Munca in zadar

Cei 15 grevisti ai foamei spun ca nu au mai primit salarii complete de cateva luni bune, inclusiv pe trei luni de anul trecut. Conducerea ARO a platit pentru mai multe luni avansul din leafa, nu insa si lichidarea. Asa ca nu au mai fost achitate darile catre stat pentru somaj si sanatate.

Toti cei 1.200 de salariati ARO sunt disperati. Nu pot sa traiasca cu sumele intre 500.000 si un milion de lei pe care le primesc lunar de la ARO. Pentru cei care locuiesc in camine de nefamilisti, casa nu mai e "acasa": s-a "taiat" lumina si incalzirea.
Rezultatul? In ultimele saptamani, salariatii au blocat de mai multe ori drumul national catre Brasov. Spun ca statul si CrossLander, firma americana cu care s-a facut privatizarea, trebuie sa gaseasca o solutie. Americanii sustin ca nu au ce sa faca.

Vinovatii la nivel inalt

Actualul presedinte al Senatului, Nicolae Vacaroiu, si fostul senator PSD Constantin Nicolescu, in prezent presedintele Consiliului Judetean Arges, sunt nominalizati de catre Gheorghe Apostu, liderul de sindicat de la ARO, ca fiind cei care au sprijinit privatizarea in favoarea firmei CrossLander, condusa de John Perez. De altfel, americanul recunoaste si el implicarea celor doi in afacere. Cazul ARO face obiectul unui raport al Curtii de Conturi transmis DNA, referitor la ilegalitatile comise in momentul privatizarii.

Firele afacerii duc pana la seful APAPS din acea perioada, Ovidiu Musetescu, semnatarul contractului. Un alt responsabil este Adrian Nastase, premierul fara de care afacerea nu se putea incheia.

"Desi a promis, Iliescu nu a facut nimic"

Si seful statului a avut un rol. A promis ca-i verifica pe americani, fara a face insa nimic. Cu cateva saptamani inainte de privatizare, isi aminteste Apostu, presedintele Iliescu a vizitat judetul Arges si a avut o intalnire cu reprezentanti ai salariatilor de la ARO in prezenta lui Nicolescu si Vacaroiu, dar si a deputatului PSD de la aceea vreme, Marin Gheorghe, fost director al ARO, un alt sprijinitor al privatizarii in favoarea CrossLander. Liderul de sindicat spune ca i-a cerut sefului statului de la acea vreme verificarea bonitatii lui Perez. "Iliescu a promis, dar nu a facut nimic", sustine sindicalistul.

A platit 150.000 $ pentru un patrimoniu de 20 de milioane $

Sindicalistii de la ARO afirma ca exista dubii in privinta modalitatii de privatizare. "Totul a fost facut in mare graba pentru a se primi doar o singura oferta", declara Apostu. El spune ca dosarul de privatizare nu trebuia acceptat deoarece lipsea proba bonitatii investitorului.

Pretul tranzactiei este si el naucitor: 150.000 de dolari pentru un patrimoniu de circa 20 de milioane de dolari.

De asemenea, in contractul de privatizare nu exista decat o clauza de reziliere si aceasta se refera la neplata sumei de 150.000 USD. Nu este facuta nici o referire la nerespectarea planului de investitii.
Datoriile uzinei au fost anulate. Este vorba de o suma de circa 50 de milioane de dolari, la momentul 2003. Un rol important in favorizarea CrossLander l-a jucat Cerasela Barbone, membra din partea AVAS in Comisia de negociere a contractului. La doua saptamani dupa parafarea actelor, Barbone a fost numita in Consiliul de Administratie al ARO.

A vandut subevaluat

Perez a prezentat un tablou idilic. A cumparat spatiu publicitar in mai multe ziare nationale si locale. Promitea ca, in aprilie 2004, va avea loc omologarea finala a autovehiculelor in SUA, mai 2004 - lansarea liniei finale de autovehicule, iunie 2004 - demararea unei productii la capacitate maxima destinata pietei din SUA, iulie 2004 - lansarea noului model dincolo de Ocean.

Citeste si:

In realitate, americanul de origine hispanica a trecut la vanzarea activelor societatii. Fabrica de matrite - vanduta cu 2,7 milioane dolari fara evaluare si licitatie. Sindicalistii spun ca face pe putin 6-7 milioane. Anterior, existase o oferta concreta pentru cinci milioane de dolari, dar intre timp se mai facuse si o investitie de un milion de euro, deci pretul mai crescuse. Perez a mai vandut 3.000 tone de fier vechi la pretul de 1.500 lei pe kilogram. Pretul este mult subevaluat. De exemplu, rromii din Targoviste cumpara la 4.500 lei/kg. Hispanicul a mai vandut si o hala cu 200.000 de euro, cu toate ca estimarile vorbesc de un pret intre unul si doua milioane euro. Au mai fost vandute si utilaje tot la preturi infime, ca, de exemplu, un strung pentru trei milioane de lei si care nou are un pret de jumatate de miliard lei.

Si-a cedat Perez actiunile?

Firma americana a amenintat AVAS ca va da in judecata statul roman la Tribunalul Comercial de la Washington. Reprezentantii acesteia spun ca, daca nu li se va recunoaste investitia de 10 milioane de dolari, vor da in judecata statul roman. Ameninta ca vor cere despagubiri in valoare de 560 milioane USD.
Potrivit unei informatii de ultima ora, Perez ar fi vandut participarea la ARO unui alt american de origine hispanica, Baez. Acesta ar putea veni in curand la Bucuresti, unde ar dori sa fie primit de presedintele Basescu si premierul Tariceanu. Aceste intrevederi nu au fost confirmate deocamdata.

Intre timp, pe 10 noiembrie se va relua procesul de la Timisoara intentat de creditorii ARO. La inceputul acestui an, ARO avea datorii de 540 de miliarde de lei, la care se adauga o datorie revendicata de CrossLander, de circa 100 de miliarde de lei, plus ceea ce s-a mai acumulat in cele zece luni care au trecut.

Perez: "Vacaroiu si Nicolescu vroiau de la mine ceva la schimb"

EVZ se afla in posesia unei stenograme a unei discutii care a avut loc la sediul AVAS pe 18 ianuarie. La aceasta au participat John Perez, Mircea Ursache, presedintele AVAS, reprezentanti ai ARO si ai ambasadei americane. Perez a spus ca doi senatori romani, Nicolae Vacaroiu si Constantin Nicolescu, au jucat un rol in afacerea ARO. Cei doi au "facut presiuni pentru a nu inlocui managementul". Americanul a mai amintit de vanzari de autoturisme prin firma IATSA Campulung, care ar fi controlata de Nicolescu, catre Polonia si Cehia. Pierderile erau de circa 2.000 de euro de autovehicul. "Toate pierderile implicau doi senatori romani", a spus Perez. Tot el a mai facut o afirmatie socanta: "Aceste contracte erau in plus fata de contractul de privatizare", dar si ca fostul director al SRI, Virgil Magureanu, ar avea interese la ARO, sprijinand o alta firma sa preia fabrica.

Nicolae Vacaroiu: "Resping orice acuzatie"

"Daca cele spuse despre mine ar fi fost adevarate, as fi fost indepartat de la conducerea Senatului pentru incalcarea legii si nu ar fi fost vorba de tot circul neconstitutional pentru schimbarea mea din functia de presedinte. In concluzie, resping orice acuzatie legata de mine in privinta privatizarii ARO."

Constantin Nicolescu: "M-au anchetat toti, dar n-au gasit nimic"

"I-am ajutat pe cei de la ARO sa aiba comenzi. Nu m-am implicat decat in contextul legii. Am fost anchetat si de fostul guvern, de Blanculescu, si de actualul executiv de un an de zile, dar nu au gasit nimic. La IATSA am fost director acum mai multi, dar acum nu mai am legatura cu firma. Perez spune asta pentru a cauta vinovati."

Ovidiu Musetescu: "Sunt foarte linistit, totul a fost legal"

Fostul presedinte APAPS, actual deputat PSD, a spus ca declaratiile presedintelui Curtii de Conturi referitoare la privatizarea de la ARO reprezinta o "antepronuntare" si o "eroare greu de scuzat". Fostul sef al APAPS se declara "foarte linistit", intrucat ceea ce a facut in privinta ARO si Rafo a fost "perfect legal".

ARO, una dintre marcile auto ale regimului comunist

ARO a fost una dintre marcile auto cu care se mandrea regimul comunist, alaturi de Dacia si Oltcit. Dictatorul Ceausescu avea chiar un model special facut pentru el. Dupa castigarea Cupei Campionilor Europeni in 1987, fotbalistii Stelei au fost recompensati cu cate un ARO. Pe vrema comunismului era extrem de greu sa obtii aprobare pentru cumpararea acestui model de autovehicul de teren. Reuseau acest lucru numai cei cu relatii sus-puse.