Proiectul de lege privind statutul minoritatilor, elaborat de UDMR si aflat in dezbaterea Senatului, starneste reactii diverse in mediile politice si la nivelul institutiilor statului. Adjunctul Avocatului Poporului, Vasile Burtea, considera in urma cu o spatamana ca proiectul legislativ amintit este anticonstitutional. El amintea prevederea potrivit careia Departamentul pentru Relatii Interetnice trebuie sa-si dea avizul pentru ca minoritarii sa poata participa in alegeri.

Altfel spus, DRI poate decide in mod arbitrar cine candideaza. De aceeasi parere este si Uniunea Civica Maghiara care considera ca adoptarea proiectului in cauza ar legifera monopolul politic etnic minoritar, ar determina noi inegalitati etnice si institutionale si ar compromite ideea de practica europeana a autonomiei culturale.

Pe de alta parte, opozitia considera ca UDMR propune o lege prin care Parlamentul roman va fi dublat de o institutie similara creandu-se un fel de stat in stat. Presedintele executiv al PSD, Adrian Nastase, si-a exprimat ieri speranta ca derapajele in materie de minoritati vor fi evitate aratand ca initiativa UDMR nu are nimic comun cu standardele europene. Statutul minoritatilor figureaza ca si conditie in protocolul de guvernare. Mai mult, UDMR si-a conditionat votul pentru schimbarea lui Nastase si Vacaroiu de adoptarea Statutului. In aceste conditii partidele de la putere accepta proiectul amagindu-se ca "lucrurile pot intra in normalitate ulterior".

In fond adoptarea statutului minoritatilor aduce beneficii doar UDMR nu si celorlalte minoritati. Uniunea isi va putea crea structuri paralele cu cele administrative.

Prevederile Statutului minoritatilor

In Statutul minoritatilor elaborat de Guvern se prevede dreptul minoritatilor nationale de a-si alege Consilii Nationale ale Autonomiei Culturale (CNAC) a minoritatilor respective, consilii care, fiind recunoscute de stat, ar deveni autoritati administrative autonome, sub autoritatea Parlamentului, si ar avea atributii importante in privinta functionarii institutiilor de invatamant sau de cultura in limba materna. CNAC va fi format dintr-un numar de la 7 pana la 91 de membri, durata mandatului lor fiind de 4 ani. CNAC pot desemna reprezentanti teritoriali in vederea colaborarii cu autoritatile locale si au obligatia de a prezenta Parlamentului, anual, un raport privind activitatea proprie.

Atributiile CNAC

Parlamentul, Guvernul sau autoritatile administratiei publice locale alese pot adopta, la propunerea CNAC acte normative prin care vor delega competente proprii legate de exercitarea drepturilor la pastrarea, exprimarea si dezvoltarea identitatii etnice, culturale, lingvistice a minoritatilor nationale, catre Consilii. In unitatile administrativ-teritoriale, unde o minoritate nationala are o pondere de cel putin 1% si in consiliul local nu are nici un reprezentant, CNAC a minoritatii nationale in cauza poate propune consiliului local dezbaterea unor probleme legate de drepturile prevazute in lege. In procesul adoptarii unor decizii in acest domeniu va fi consultat in mod obligatoriu Consiliul respectiv. In Statut se spune ca statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinand minoritatilor nationale dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase.

Discriminarea, pedepsita

In lege se mai spune ca orice discriminare sau incitare la discriminare pe criteriul apartenentei la o comunitate nationala atrage raspunderea contraventionala a persoanei vinovate, daca nu intra sub incidenta legii penale. Sunt interzise indemnul la ura nationala, rasiala sau religioasa, incitarea la discriminare sau la violenta publica impotriva unor minoritati nationale. Este interzisa modificarea limitelor unitatilor administrativ-teritoriale, respectiv a circumscriptiilor electorale in defavoarea ponderii minoritatilor nationale care locuiesc in mod traditional in acestea. Minoritatile nationale, respectiv persoanele apartinand acestora, pot folosi simbolurile nationale si pot organiza sarbatorile nationale si religioase proprii, in conditiile legii.

Drepturile minoritatilor

Proiectul stabileste si drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a-si proteja si conserva mostenirea culturala, dreptul la institutii culturale proprii, precum si dreptul de difuzare si acces la informatii in limba materna. Este specificat dreptul de a folosi limba materna in scris si oral in relatiile cu autoritatile administratiei publice locale si cu serviciile publice deconcentrate, precum si dreptul de a folosi simbolurile nationale si a organiza sarbatori nationale.

Rolul CMN

Legea propune si infiintarea Consiliului Minoritatilor Nationale (CMN) - organism cu personalitate juridica, compus din organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, reprezentate in Parlament. CMN este un organ consultativ al Guvernului, sprijina activitatea organizatiilor minoritatilor nationale si face propuneri pentru imbunatatirea vietii sociale si culturale a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale.

De asemenea, formuleaza puncte de vedere legate de proiectele de acte normative sau de rapoarte care privesc minoritatile nationale. Finantarea activitatii organizatiilor apartinand minoritatilor nationale se face de la bugetul de stat cat si din resurse proprii, in conditiile legii. O alta prevedere se refera la infiintarea unei autoritati administrative, care are drept principal scop protectia minoritatilor nationale - Autoritatea pentru Relatii Interetnice - care se va afla in subordinea Primului Ministru. Autoritatea isi desfasoara activitatea in mod independent.

Senatorii puterii vor sa treaca Statutul prin aprobare tacita

Senatorii nu au reusit nici ieri sa adopte articolele Statutului minoritatilor, din lipsa de cvorum, lucrarile plenului fiind suspendate pana luni dupa-amiaza. Decizia a fost determinata de unii reprezentanti ai Coalitiei care au lipsit de la dezbateri, in speranta ca legea va trece de Senat prin aprobare tacita, termenul de adoptare a textului expirand luni. Daca nici luni plenul nu va da votul final, legea va intra in dezbaterea Camerei Deputatilor in forma venita de la Guvern, lucru care nu este pe placul Opozitiei parlamentare. Toata dimineata de ieri senatorii au discutat aprins amendamentele respinse de comisie, iar in cea de-a doua parte au fost suspendate lucrarile, dupa ce apelul nominal a dovedit ca nu sunt suficienti senatori in sala pentru a continua dezbaterile.

Verestoy a cerut sistarea lucrarilor

Cererea de intrerupere a discutiilor a fost formulata de liderul senatorilor UDMR, Verestoy Atilla, care a spus ca liderii partidelor din Coalitie trebuie sa se puna de acord in privinta pozitiei adoptate vizavi de statutul minoritatilor. Verestoy a intervenit in urma anuntului senatorului conservator, Silvia Ciornei, care a precizat ca PC va sustine amendamentele peremistei Viorica Moisuc. Modificarea ceruta de PRM prevedea ca in unitatile administrative unde in prezent romanii sunt minoritari, acestia sa se bucure de toate drepturile unei minoritati.

Alt amendament al aceleeasi Moisuc facea referire la faptul ca este interzis ca in aceste zone, prin mijloace coercitive, directe sau indirecte, romanii sa fie pusi in situatia de a-si parasi domiciliul. In favoarea amendamentului a sarit Ion Iliescu (PSD), care a comentat ca interventia udemeristului Verestoy Attila a fost doar o "forma directa de presiune si de intimidare".

Prevederile adoptate anterior

In sedintele trecute, senatorii au mai reusit sa stabileasca faptul ca orice discriminare sau incitare la discriminare pe criterii etnice ar putea atrage dupa sine raspunderea contraventionala. Plenul a mai fost de acord cu acele prevederi prin care statul garanteaza dreptul la libera exprimare pentru minoritatile nationale. In forma adoptata de Senat, proiectul interzice orice act normativ care ar putea ingradi folosirea limbii materne in exprimarea libera a persoanelor apartinand minoritatilor. Controverse aprinse a starnit insa articolul prin care se interzicea modificarea limitelor teritoriale ale judetelor sau circumscriptiilor electorale, in defavoarea ponderii minoritatilor traditionale care locuiesc in aceste zone.

Senatorul UDMR Peter Eckstein a aratat ca acest articol are menirea de a anticipa unele nedreptati care ar putea fi facute minoritatilor in timpul perioadelor electorale, in vreme ce reprezentantii opozitiei au reclamat ca o asemenea prevedere n-a mai fost in discutie "de pe vremea lui Ceausescu". Totodata, senatorii au aprobat folosirea sintagmei "minoritate nationala" in loc de "comunitate nationala" in textul Legii privind statutul minoritatilor nationale, propunerea apartinand PSD si PRM.

Autonomia culturala nu e un scop in sine, ci un instrument

Autonomia culturala nu trebuie sa duca la o dezvoltare separata a identitatii etnice si nu trebuie sa duca la o segregare, a declarat recent, la workshop-ul regional "Forme ale autonomiei si lectiile invatate din implementarea lor", organizat la Targu Mures, Bogdan Auresc, membru al Comisiei de la Venetia, citat de Rompres. Aurescu a spus ca aceasta nu este o constatare a romanilor, ci un fapt dovedit de experti straini, chiar daca autonomia culturala nu este definita si nu este recunoscuta in dreptul international. El a aratat ca autonomia culturala isi poate indeplini scopul numai daca nu duce la autoizolarea comunitatii care o obtine.

"Autonomia culturala nu trebuie sa duca la dezvoltarea separata a culturilor minoritare. Comisia de la Venetia a Consiliului Europei, a carei parere in legatura cu proiectul de lege a statutului minoritatilor nationale a fost ceruta de Guvernul roman, a apreciat conceptul ca util si salutar. Introducerea modelului pentru o minoritate poate fi util in special in tarile in care traiesc minoritari in numar mare", a aratat Aurescu.

El a subliniat ca autonomia culturala este o forma de pastrare a identitatii etnice, dar este doar un mecanism de prodecizie. Aurescu a precizat ca este vorba de o interactiune a culturii majoritarilor cu diverse culturi minoritare, o interrelationare, o interinfluentare reciproc avantajoasa, iar majoritatea ar putea fi interesata tocmai de aceasta imbogatire.

"Autonomia culturala nu e un scop in sine, ci un instrument care, bine pregatit, poate fi util pentru prezervarea identitatii minoritare. Legea statutului minoritatilor nationale nu este o lege a autonomiei culturale. Autonomia culturala este un instrument care are ca finalitate imbogatirea culturala a minoritatilor", a subliniat Bogdan Aurescu.

El a accentuat faptul ca autonomia culturala ca instrument de codecizie trebuie sa fie unul complementar, nicidecum unul alternativ al culturii majoritarilor. "S-a dovedit ca societatile izolate, ermetizate, nu pot evolua. In perioada interbelica partidul maghiar si partidul german participau la guvernare. Salut faptul ca UDMR se pastreaza la guvernare si participa in Parlament, acesta fiind un model de codecizie care permite influentarea spatiului public", a mai aratat Bogdan Aurescu.

Seminarul a fost organizat de Centrul Regional Project on Ethnic Relations (PER) pentru Europa Centrala, de Est si de Sud-Est, in colaborare cu Fundatia Culturala Bernady Gyorgy, si a fost primul dintr-o serie de intalniri care isi propun sa discute despre diferitele forme de autonomie.

Partidele politice se pronunta

PSD: "Proiect strict in interesul UDMR"
Liderul grupului PSD, senatorul Ion Iliescu a aratat ca autonomia culturala institutionalizata prevazuta in aceasta lege duce la alienarea minoritatilor fata de populatia majoritara, la culturi paralele si separate si ingreuneaza procesul de integrare. Pesedistul Antonie Iorgovan a acuzat UDMR ca a elaborat un proiect strict in interesul etniei maghiare. Articolele cele mai combatute de senatorul PSD au fost cele referitoare la propunerea de infiintare a unui Consiliu National al Autonomiei. "Parlamentul national, noi, nu vom mai putea face nimic fara acest Parlament al autonomiei. El propune totul! Absolut nimic nu se mai poate face in legatura cu minoritatile nationale fara a-l consulta. Dubleaza Parlamentul roman si este un fel de stat in sat", a declarat Iorgovan.

PRM: "Este sovina si anti-romaneasca"

La randul sau, liderul senatorilor PRM, Gheorghe Funar, a afirmat ca UDMR i-a santajat pe ceilalti membri din coalitie pentru a fi adoptat acest proiect de lege, acceptand, in schimb, sa contribuie la schimbarea presedintilor celor doua Camere, informeaza Mediafax. Senatorul PRM a afirmat ca "varianta UDMR" este sovina si anti-romaneasca si "primul pas spre autonomia teritoriala".

Printre articolele considerate ca fiind indreptate impotriva statului unitar roman, Funar le-a enumerat pe cel privind recunoasterea minoritatilor nationale ca factor constitutiv al natiunii romane si pe cele referitoare la instituirea separatismului etnic in invatamant. El a apreciat ca acest proiect de lege este un act de tradare nationala care vizeaza dezmembrarea Romaniei si care, generand tulburari interetnice, va pune in pericol aderarea Romaniei la UE.

Alianta: "Lege pentru toate minoritatile"

In replica, senatorul PD Radu Berceanu a anuntat ca senatorii Aliantei DA vor sprijini adoptarea proiectului de lege privind statutul minoritatilor nationale, care este o lege buna, desi va naste multe dezbateri in societatea romaneasca. Potrivit senatorului democrat, o serie de reglementari din aceasta lege, "interpretate in cea mai neagra posibilitate a lor, pot sa sperie", dar ele se vor "limpezi in viata de zi cu zi". Liderul grupului Aliantei D.A., Puiu Hasotti, a declarat ca proiectul de lege este unul bun. "Legea nu este numai pentru minoritatea maghiara, ci pentru toate minoritatile", a subliniat senatorul PNL.

UDMR: "Respecta prevederile Constitutiei"

Senatorul UDMR Kovacs Eckstein a afirmat ca textul legii respecta prevederile Constitutiei si a calificat drept deosebit de grave afirmatiile anterioare ale liderului grupului PRM, Gheorghe Funar, potrivit caruia reprezentantii etnicilor maghiari ar incerca sa foloseasca parghiile puterii pentru a dezmembra Romania. El a mentionat ca autonomia Consiliilor nationale ale autonomiei culturale va fi relativa avand in vedere faptul ca acestea vor fi subordonate institutiilor competente ale statului roman.

PC conditioneaza votul

Liderul PC, Dan Voiculescu a spus ca senatorii sai nu vor vota aceasta lege daca nu se va dori ca in judetele in care sunt minoritari, romanii sa fie reprezentati in Consiliile judetene si locale, indiferent de procentul pe care-l obtin in alegeri partidele romanesti. Liderul UDMR Marko Bela a respins cererea PC, catalogand-o ca fiind o "bizarerie". El a explicat ca nu este de acord cu introducerea prevederilor privind reprezentarea romanilor din judete precum Harghita si Covasna in proiectul de lege privind statutul minoritatilor. Liderul Uniunii a aratat ca ar fi de acord cu initiativa conservatorilor, daca principiul reprezentarii minoritatilor nu s-ar aplica numai in cazul acestor doua judete, ci la nivelul intregii tari. Voiculescu s-a declarat nemultumit de reactia UDMR si a cerut ca acest subiect sa fie discutat in CNC al Coalitiei.

Avocatul Poporului: Lege anticonstitutionala

Adjunctul Avocatului Poporului, Vasile Burtea, a sustinut, sambata, la seminarul PER intitulat "Forme ale autonomiei si lectiile invatate din implementarea lor", organizat la Targu Mures, ca proiectul de lege privind statutul minoritatilor nationale contine prevederi anticonstitutionale.

"Eu, ca minoritar, nu as vota Legea statutului minoritatilor nationale din cauza anumitor prevederi. Cum putem sustine o lege care din start este anticonstitutionala? Ma refer la anumite articole, cum e art. 31 lit. A, care prevede ca Departamentul pentru Relatii Interetnice trebuie sa-si dea avizul pentru ca minoritarii sa poata participa in alegeri. Altfel spus, DRI ne spune «dumneata candidezi daca iti dau eu avizul»", a declarat Burtea, citat de corespondentul Mediafax.

Slovacia intoarce spatele minoritatilor

Curtea Constitutionala slovaca s-a pronuntat, luni, in favoarea "egalitatii depline in fata legii" a cetatenilor tarii, scotand in ilegalitate discriminarea pozitiva vizand minoritatile etnice sau rasiale, relateaza eurobserver.com. Decizia, adoptata in urma unor indelungi tratative intre Guvern si Parlament, anuleaza, astfel, o serie de drepturi ale minoritatilor din regiune, cum ar fi accesul special la educatie sau obligativitatea de a include, in randul populatiei active, un anumit procent din membrii unei anumite etnii, prin ignorarea articolului 5 al Directivei Consiliului Europei privind discriminarea rasiala.

Potrivit ministrului de Justitie slovac, Daniel Lipsic, tratamentul preferential poate fi asociat "numai conditiilor sociale exceptionale si niciodata cu originile rasiale sau etnice", reprezentantul Executivului de la Bratislava salutand decizia Curtii Constitionale slovace "de a scapa de stereotipurile bazate pe ideea de rasa si etnie". Demersul oficialitatilor slovace a provocat nemultumirea comunitatii rome din regiune - evaluata la aproximativ 500.000 de membri, abandonarea discriminarii pozitive fiind calificata drept un "dezastru" pentru minoritarii romi. "Este deosebit de important sa includem minoritatile in societate si sa evitam transformarea unor anumite regiuni in ghetouri", a apreciat, la randul sau, purtatorul de cuvant al Comisiei Europene pe probleme sociale, citat de euobserver.com.

Uniunea Civica Maghiara: Proiectul e inacceptabil si incalca Constitutia

Uniunea Civica Maghiara a solicitat presedintelui Traian Basescu sa stopeze procesul de adoptare a legii minoritatilor nationale, sustinand ca acesta incalca Constitutia Romaniei si nu beneficiaza de sprijinul comunitatii maghiare.

Intr-o scrisoare deschisa, prezentata la sfarsitul lunii septembrie de presedintele UCM, Szasz Jeno, si care a fost trimisa presedintelui Traian Basescu, Comisiei Juridice de la Venetia, Comisarului European pentru extindere, Olli Rehn, raportorului Parlamentului European pentru Romania, Pierre Moscovici, premierului Calin Popescu-Tariceanu, precum si presedintilor PSD si PD se arata ca proiectul de lege, elaborat de UDMR, este inacceptabil atat din considerente juridice cat si din cauza faptului ca nu beneficiaza de suportul comunitatii maghiare din Romania.

Monopol definitiv al reprezentarii politice a maghiarilor

"Acest proiect este agreat si promovat de cei care vor sa monopolizeze definitiv reprezentarea politica a maghiarilor din Romania, iar, in cazul adoptarii lui, UDMR isi va spori mijloacele de a santaja politic societatea maghiara din Romania si clasa politica romana deopotriva", se arata in scrisoare.

Potrivit aceluiasi document, proiectul de lege, in forma lui actuala, este inacceptabil si din considerente juridice, deoarece incalca prevederile Constitutiei Romaniei, principiul constitutional al egalitatii in fata legii, contravine cerintelor ordinii de drept si incalca principiul egalitatii contribuabililor. Szasz Jeno a spus, citat de Rompres, ca proiectul de lege lezeaza dreptul la pluralism politic pentru o categorie insemnata de cetateni romani, care fac parte dintr-o comunitate nationala, alta decat cea romana, lezeaza dreptul la proprietate privata si incalca principiul egalitatii contribuabililor.

UCM ameninta cu "nesupunerea civica"

Liderul UCM a explicat ca, potrivit acestei legi, Consiliilor Autonomiei Culturale li se asigura dreptul sa stabileasca taxe speciale pentru persoanele apartinand unei comunitati nationale, alta decat cea romana, pentru a asigura functionarea institutiilor autonomiei culturale. "Eventuala adoptare a proiectului de lege privind statutul minoritatilor nationale in forma lui actuala ar legifera monopolul politic etnic minoritar, ar determina noi inegalitati etnice si institutionale in Romania si ar compromite ideea si practica europeana a autonomiei culturale", se mai precizeaza in scrisoare. In situatia in care Parlamentul va adopta aceasta lege, Uniunea Civica Maghiara ameninta cu proteste la forurile interne si internationale "neexcluzand diferitele forme de nesupunere civica".

In finalul scrisorii se solicita stoparea procesului de adoptare a documentului, astfel incat acesta sa fie retras din Parlament, si initierea unei dezbateri cu toate organizatiile comunitatilor nationale pentru elaborarea unui nou proiect de lege, care sa fie conform cu "Constitutia tarii, cu interesele reale ale comunitatilor nationale si cu vocatia europeana a statului de drept care se vrea a fi Romania".