Ministerul Educatiei si Cercetarii gestioneaza cel mai mare sector bugetar al Romaniei. Peste 450.000 de angajati - profesori si personal administrativ, peste 3,5 milioane de elevi si aproximativ 600.000 de studenti in invatamantul superior de stat si alti 200.000 la particular, aproape 2000 de unitati liceale si postliceale, 12.500 de scoli, 85 de universitati de stat si private acreditate; acestia sunt indicatorii prin care cuantificam dimensiunea sistemul de invatamant romanesc. Ministerul Educatiei si Cercetarii patroneaza peste 41 de inspectorate scolare, agentii si consilii cu rol de decizie sau doar consultativ pentru implementarea reformei. Rolul acestei institutii - acela de a elabora politica de educatie a tarii - face din invatamant o prioritate nationala.

Demisie de onoare

Mircea Miclea, ministrul Educatiei si Cercetarii, i-a inaintat ieri demisia prim-ministrului Calin Popescu Tariceanu, nemultumit de bugetul prea mic alocat invatamantului pentru 2006. Miclea a precizat ca in toate luarile sale de pozitie a sustinut ca educatia trebuie sa obtina minimum 5% din PIB. Conform ministrului, Educatia a primit 4,08 % din bugetul pe 2006. "Desi pentru 2006 s-a obtinut o crestere substantiala pentru cercetare, bugetul pentru invatamant a ramas la nivelul anului anterior, chiar mai redus. Se perpetueaza astfel o subfinantare cronica a invatamantului, cu care nu pot sa fiu de acord.

De la preluarea mandatului, in conformitate cu programul de guvernare, am initiat o serie de masuri radicale referitoare la asigurarea calitatii educatiei, compatibilizarea invatamantului superior romanesc cu cel european, reforma doctoratului, strategia de descentralizare, formarea cadrelor didactice. Intrucat bugetul obtinut pentru 2006 nu concorda cu declaratiile mele anterioare, perpetueaza subfinantarea cronica si impiedica derularea proiectelor de anvergura pe care le-am lansat, socotesc ca este de datoria mea sa-mi depun demisia", a declarat ministrul Miclea.

Promisiuni din programul de guvernare: UE invadeaza universitatile romanesti

La preluarea mandatului de ministru al Educatiei si Cercetarii, de la predecesorul sau, Alexandru Athanasiu, Mircea Miclea a anuntat ca prioritate continuarea reformelor mentionand o serie de obiective generale ale programului de guvernare. Acestea vizau: cresterea calitatii din sistemul de invatamant la toate nivelurile; asigurarea accesului liber si nediscriminatoriu la educatie; descentralizarea sistemul educativ; reconstruirea invatamantului in mediul rural; compatibilizarea cu invatamantul european; garantarea autonomiei scolare si universitare.

Pentru atingerea acestor obiective a anuntat ca in scurt timp va propune o lege de asigurare a calitatii in procesul de invatamant; descentralizarea sistemului de invatamant, "pentru ca, impresia mea este ca ne putem adapta mult mai bine la mediul in care functioneaza scoala in UE daca functionam cu mai multe motoare deodata, nu numai la nivelul ministerului, ci in fiecare unitate scolara". In aceste sens, Miclea a anuntat ca va descentraliza sistemul pentru a accelera ritmul de sincronizare cu Uniunea Europeana. "Vom fi mai scrupulosi in legatura cu modul de cheltuire a banului public" anunta proaspatul ministru in decembrie 2004.

El afirma ca va da din ce in ce mai multa autonomie, dar va si cere socoteala pentru modul in care va fi utilizat banul public, incepand cu ministerul, pana la ultimul om care este implicat in sistemul de invatamant si care gestioneaza banul public. Un alt obiectiv viza profesionalizarea managementului institutiilor scolare. "Trebuie sa fie oameni care se dedica si care vor sa faca o cariera in managementul unitatilor scolare", a spus ministrul.

Promisiuni personale: Demisie in caz de esec

Ministrul Educatiei nu s-a abatut, nici declarativ, nici faptic, de la coordonatele programului de guvernare. Singura promisiune care nu se regaseste in acest document la capitolul Educatie este aceea legata de o posibila demisie in cazul in care este fortat sa se abata de la actiunile pe care trebuie sa le intreprinda. La preluarea mandatului el a facut publice cateva obiective imediate, mentionand: "Intai trebuie finalizata situatia rectorilor la universitatile care nu au organizat inca alegerile".

In al doilea rand, trebuie discutate si finalizate programele pentru clasele a XI-a si a XII-a. Apoi, cred ca vom face un calcul al impactului relaxarii fiscale asupra salariilor profesorilor, pentru ca intentia noastra este de a respecta deadline-urile in legatura cu cresterile salariale. Aceasta relaxare fiscala va aduce o crestere a veniturilor nete ale personalului didactic", a declarat ministrul Mircea Miclea.

Ce a realizat: 10 puncte bifate pe agenda ministrului

Ministrul a reusit in termenul stabilit sa-si atinga obiectivele anuntate si chiar a demarat unele actiuni pentru concretizarea prioritatilor mandatului sau. La nivelul invatamantului superior acesta bifeaza in agenda sa sase directii de actiune, iar pentru invatamantul preuniversitar alte patru.

Sintetizandu-le ministrul Miclea ne-a declarat: "Pe invatamantul superior vorbim de legea asigurarii calitatii. Apoi, din acest an a inceput implementarea «procesului Bologna», pe cicluri de studii. Mai avem reforma doctoratului, ca ciclu de studii universitare, dupa model european si nord-american, apoi introducerea sistemului de studii post doctorale, astfel s-au inchis toate ciclurile de studii ale universitatilor romanesti, exact cum este in strainatate. Apoi, avem codul etic, pe care l-am introdus in universitati si este o conditie pentru obtinerea finantarii. Si mai avem introducerea programului «Cercetare si excelenta» 1300 de miliarde de lei pentru cercetare. Este prima data cand se aloca fonduri pentru performanta, si nu pentru nevoi.

Pentru invatamantul pre-universitar este strategia de descentralizare, pe care o vom supune dezbaterii publice in octombrie si apoi o vom introduce in sistem. Apoi este noul regulament scolar, desi am avut probleme cu el, cred ca sunt si lucruri bune acolo. Urmeaza in ordine reducerea, la clasa a XI-a si a XII-a, a programei de studiu, cu o ora-doua, si reducerea cantitatii de studiu, respectiv a curriculei.

Iar punctul patru este asigurarea calitatii, prin infiintarea Agentiei pentru Asigurarea Calitatii pentru invatamantul preuniversitar. In aceasta privinta avem la dispozitiei, 6 luni pentru elaborarea standardelor nationale."

Licenta la trei ani

Pentru implementarea procesului Bologna, incepand cu anul universitar 2005-2006, Mircea Miclea a decis organizarea invatamantului superior pe domenii de studiu, reducerea numarului de specializari si sporirea sanselor absolventilor pe piata muncii; organizarea admiterii pe domenii de studiu; posibilitatea alegerii specializarii dupa admitere si mecanismului natural de reducere a specializarilor, prin intalnirea cererii studentilor cu oferta universitatilor. In aprilie a.c., ministrul a anuntat introducerea programelor postdoctorale, care vor fi finantate ca programe de cercetare de excelenta la o valoare de aproximativ 150.000 de euro/program.

Miclea n-a uitat cercetarea universitara, careia ii acorda o atentie deosebita considerand-o drept criteriu pentru evaluarea performantelor profesorilor si chiar a performantelor institutionale. Astfel, a fost lansat in aprilie Programul de Cercetare Stiintifica de Excelenta.

Ca masuri de rentabilizare si crestere a calitatii, Mircea Miclea a propus un nou sistem de asigurare a calitatii in educatie, a creat un organism intermediar de gestiune a fondurilor structurale si a unit agentiile Socrates si Leonardo intr-o singura agentie de gestiune a fondurilor comunitare.

Seful Educatiei vrea calitate inainte de bani

Un obiectiv urmarit de ministrul Milcea a fost cel al asigurarii calitatii.

Sindicalisti, directori de scoli, profesori au comentat initiativele Ministerului Educatiei si Cercetarii, mai ales cele legate de elaborarea legii de asigurare a calitatii in educatie, in contextul continuarii politicii de subfinantare a invatamantului. "Fara bani, fara calitate", a fost sintagma la care au facut apel majoritatea participantilor reuniti la dezbaterile care au avut loc pe marginea proiectului de lege lansat de MEdC. Majoritatea liderilor de sindicat au sustinut ca legea este inoperanta in acest moment in invatamantul preuniversitar. Ei au evidentiat cateva puncte slabe ale viitoarei legi: subordonarea MEdC a Agentiei de Evaluare a Calitatii din Invatamantul Preuniversitar, evaluarea activitatii cadrelor didactice de catre persoane fara competenta in domeniu sau evaluarea calitatii prin prisma infrastructurii unitatilor de invatamant.

Legea ar urma sa intre in vigoare in anul universitar 2006-2007, dupa ce, in anul de invatamant 2005-2006, agentiile cu rol in evaluarea calitatii invatamantului ce se vor infiinta vor experimenta metodologiile de evaluare si asigurare externa a calitatii. Problema finantarii educatiei este considerata de catre profesori drept principala cauza a scaderii calitatii si cel mai important mijloc pentru cresterea acesteia. "Subfinantarea a devenit cronica" a spus Razvan Bobulescu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Invatamantul Superior Alma Mater, mentionand ca fara bani nu se poate asigura calitate.

Proiectul legii stipuleaza ca finantarea din surse publice a invatamantului se face, in primul rand, in functie de calitate. Sistemul ii sperie in special pe profesorii din preuniversitar.

Universitatile sunt obligate sa-si elaboreze cod etic

Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEdC) i-a atentionat pe universitari ca finantarea pe 2006 va fi conditionata de existenta codului etic al institutiei, document care se constituie ca act aditional la carta universitara si care ar putea anihila cea mai grava problema din invatamantul superior - favoritismul.

"Toate universitatile din Romania trebuie sa intocmeasca propriul cod etic al institutiei, pana in 20 decembrie, intrucat finantarea pe 2006 depinde de acest document", a precizat Mircea Miclea, ministrul Educatiei. El a spus ca fiecare institutie de invatamant superior trebuie sa constituie cate o Comisie de etica, organism din care nu va face parte nici un cadru didactic din conducerea universitatii. Nemultumirile nu au fost directe fata de continutul acestei initiative, ci de modul in care ea a fost promovata.

Profesorii scandalizati de regulamentul lui Miclea

In invatamantul preuniversitar cele mai relevante masuri sunt: stabilirea planului-cadru de invatamant pentru anul de completare, clasa a XI-a, pentru absolventii scolilor de arte si meserii; noi programe de studiu pentru clasa a IV-a; Derularea programului social de sustinere a copiilor care provin din familii cu venit mediu pe membru de familie sub 1,5 milioane pentru cumpararea de calculatoare prin oferirea bonurilor valorice de 200 euro. Inainte de debutul anului scolar 2005-2006, MEdC a emis Regulamentul de functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar. Dascalii l-au acuzat pe Miclea ca a elaborat un document prin care, practic, instaureaza dictatura elevilor in scoli.

Prin noul Regulament scolar, elevul are dreptul sa conteste modalitatile de evaluare. Parintii sunt obligati ca, cel putin o data pe luna, sa ia legatura cu invatatorul sau dirigintele pentru a cunoaste evolutia elevului. Este interzisa implicarea elevilor in strangerea de fonduri. Totodata, se interzice initierea de catre scoala sau de catre parinti a oricarei discutii cu elevii in legatura cu colectarea si administrarea fondurilor.

Descentralizarea va inghiti scolile cu putini elevi

Proiectul de descentralizare in invatamantul peuniversitar a constituit un alt punct pe ordinea de zi a ministrului Educatiei. Potrivit documentului, din 2007, fiecare scoala va primi o suma globala de bani, aferenta numarului de elevi pe care il are, aceasta fiind astfel interesata sa aiba cat mai multi elevi, costul scolarizarii unui elev fiind de aproximativ 2300 de lei pe an. Scolile care au mai putin de doua sute de elevi vor fi absorbite de unitati mai mari, existand astfel o scoala cu multe locatii, cu un singur director ales de Consiliul de Administratie al scolii, a declarat Mircea Miclea. Deci, scolile vor primi bani in functie de numarul de elevi pe care il au, pentru fiecare elev calculandu-se costul pentru manuale, salariile dascalilor, transport, reparatii, burse.

Descentralizarea invatamantului preuniversitar, momentan in stadiu de proiect, va incepe sa devina functionala din anul scolar 2006-2007 si va dura intre trei si cinci ani, aceasta presupunand trecerea responsabilitatilor si a gestionarii fondurilor catre unitatile locale.

Anul "copacului" nu pare de bun augur

2005-2006 nu se prefigureaza a fi mai linistit sub mandatul lui Miclea decat sub cel al predecesorilor sai Ecaterina Andronescu sau Alexandru Athanasiu.

Profesorii au iesit in strada, nemultumiti de salarii, de conditiile precare de lucru si de slaba comunicare cu ministerul, in prima zi de scoala. Elevii s-au intors in clase, unele peste care s-a trecut doar cu o matura. Altele unde s-a mai schimbat cate un geam si s-a mai adus un calculator. Cu toate acestea ministrul Educatiei este optimist. Pe langa atatea nenorociri astea sunt cele mai mici.

Prin urmare, putem sa le ignoram si acum sa ne gandim la viitor. Sa ne gandim, spre exemplu, la cum am putea imbunatati mediul in care traim. Sa plantam fiecare cate un copac. Asa vom putea declara anul scolar 2005- 2006 drept "anul copacului". "La sfarsitul anului vom avea, in tara noastra, cu trei milioane de copaci mai multi si, cu siguranta, se va schimba ceva in sufletul nostru. Ministerul pe care il conduc se va implica cu toate resursele in acest proiect", a declarat ministrul Educatiei cu ocazia deschiderii anului scolar.

Ca raspuns la solicitarile sindicatelor, Mircea Miclea a declarat ca doreste ca din bugetul pe anul 2006 Educatiei sa-i revina 5% din PIB si s-a pronuntat in favoarea diferentierii in functie de pesrformanta a salariilor cadrelor didactice. Miclea a precizat ca si in conditiile obtinerii a 5% din PIB pentru Educatie in anul 2006, fata de 3,81% din PIB in anul 2005, solicitarile profesorilor de crestere a salariilor nu vor fi rezolvate in scurt timp. Ministrul Educatiei s-a declarat adeptul diferentierii in functie de performanta a salariilor cadrelor didactice. El a adaugat ca este de acord ca salariile profesorilor performanti sa fie dublate sau chiar triplate.

Masurile luate de la preluarea mandatului se regasesc, la nivel normativ in 6 ordonante de urgenta, o ordonanta, 39 de hotarari de guvern si 59 de ordine de ministru. In prezent, preocuparile ministrului Educatiei sunt orientate spre adoptarea de catre Parlament a Legii privind asigurarea calitatii in educatie, act normativ ce va plasa competenta si performanta drept criteriile fundamentale de promovare si obtinere de fonduri.

Printre actele normative cu care Ministerul Educatiei se lauda se numara documentele emise pentru aplicarea prevederilor Acordului de la Bologna. In baza acestuia, invatamantul superior romanesc devine compatibil cu cel european. Este vorba, in principal de: Ordonanta de Urgenta pentru modificarea Legii 288/2004 privind organizarea studiilor universitare; Hotarare de Guvern privind organizarea studiilor universitare de licenta; Hotarare de Guvern privind acordarea unor burse de studiu unor studenti cu domiciliul in mediul rural; Hotararea Guvernului 567/15 iunie 2005 privind organizarea si desfasurarea studiilor universitare de doctorat.

Cum cercetarea stiintifica devine, in opinia ministrului Educatiei parte centrala a sistemului national de invatamant superior, nici o universitate nemaiputand functiona fara activitate de cercetare, MEdC a initiat proiecte de hotarari de guvern care sa sustina acest principiu.

Este vorba, printre altele, de: Hotarare de Guvern privind infiintarea Oficiului Roman pentru Stiinta si Tehnologie pe langa Uniunea Europeana; Hotarare de Guvern 368/28 aprilie 2005 privind aprobarea programului Cercetare de Excelenta - CEEX; Hotararea de Guvern 527/9.06.2005 privind participarea si contributia financiara a Romaniei la Programele de cercetare ale Fundatiei europene pentru Stiinta - ESF; Hotararea de Guvern 525/9.06.2005 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica.

In acelasi timp, au fost initiate si adoptate acte normative privind imbunatatirea activitatii in preuniversitar, accentul punandu-se pe continuarea programelor de reabilitare a scolilor din mediul rural, dotarea cu calculatoare si acordarea de ajutoare pentru stimularea participarii si performantelor in invatamantul de la sate. Este vorba despre: Hotararea de Guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivele de investitii cuprinse in "Proiectul pentru reabilitarea infrastructurii Scolare"; Hotarare de Guvern pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului 1294/2004 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar in vederea stimularii achizitionarii de calculatoare; Ordonanta de Urgenta a Guvernului pentru modificarea si completarea Legii 269/2004 privind stimularea achizitionarii de calculatoare (OUG 28/2005); Hotarare a Guvernului pentru modificarea si completarea HG 1004/2002 privind stimularea elevilor si studentilor care au primit distinctii la olimpiadele scolare internationale organizate pentru invatamantul preuniversitar.

Reactie in situatie de criza: Miclea fuge repede

Reactiile in fata oricaror posibile conflicte sau stari tensionate au fost rapide. Ministrul Educatiei a cautat sa contracareze imediat orice nemultumire sau sa raspunda solicitarilor. In ciuda acestei atitudini, el nu a fost apreciat intrucat, in general, nu a ales sa se consulte indelung cu echipa sa ori colegii din teritoriu.

Ministrul Mircea Miclea - cum rezulta din scripte

De la psihoterapie la management educational

Prezenta ministrului Mircea Miclea in viata publica inainte de preluarea mandatului a fost insesizabila. El a abandonat pentru moment Clujul pentru a ocupa fotoliul ministerial din G-ral Berthelot. Miclea este un ardelean get-beget, nascut cu 42 de ani in urma, intr-o comuna din judetul Alba. Copilaria si-a petrecut-o in satul natal de unde, adolescent fiind, insotit de tatal sau, a mers la Cluj pentru a-si continua studiile liceale. Facultatea a absolvit-o in 1987, la Cluj. Imediat a fost "deportat" ca profesor intr-o scoala la Turda.

Despre acele momente Mircea Miclea marturiseste in cartea "R'estul si Vestul" ca zilnic facea naveta 60 de Km in autobuze vechi de 30 de ani, dar socotindu-se totusi "norocos ca partidul nu m-a repartizat intr-un colt de tara unde se pune harta in cui". Viata personala si-a construit-o in jurul familiei, Mircea Miclea fiind casatorit cu o colega de breasla, Stefania, psiholog la Clinica de Diabet si Boli de Nutritie Cluj-Napoca. Impreuna au doi copii, pe Mihai si pe Mara. Profesional, Mircea Miclea si-a organizat existenta in raport cu pozitia de cadru didactic pe care o are la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj. Activitatea profesionala este impresionanta, fapt certificat si de obtinerea, la doar 33 de ani, a titlului de profesor universitar.

In perioada 2001-2004 el a fost desemnat cancelarul general al Universitatii Babes-Bolyai. Numirea sa la conducerea MEdC a fost o surpriza. Mai toata lumea se astepta la o revenire a lui Andrei Marga, considerat drept adevaratul reformator al invatamantului dupa 1989. Gurile rele vorbesc despre faptul ca Miclea a fost beneficiarul algoritmului politic. Prin atribuirea postului de la Éducatie Partidului Democrat s-a deschis cale libera psihologului Miclea. Un profesor cu perspectiva la cea mai mare universitate din tara, Babes Bolyai. Apreciat in breazla, n-a avut parte de prea multe critici.

Dar nici de prea multe laude sau sustinere. Drept dovada, un sondaj CURS realizat in iulie 2005 il plasa pe o pozitie inferioara chiar lui Mircea Cinteza, ministrul Sanatatii remaniat pentru neperformanta, la capitolul "cat de multumiti sunteti de activitatea urmatorilor ministri?" Mircea Miclea a intrunit 14% din raspunsurile "foarte multumit/multumit", dar, ce este mai ingrijorator, a reunit 55% de raspunsuri "n-am auzit/nu stiu". Dupa el se mai aflau ministrii Gheorghe Dobre, Gheorghe Barbu, Gheorghe Seculici si Ene Dinga, ultimii doi fiind eliminati din Cabinetul Tariceanu.

Scandaluri in mass-media: "Xerox" la sefia MEC

Numele lui Mircea Miclea nu a fost implicat in foarte multe scandaluri publice.

Inainte de a fi numit ministru, practic, Miclea nu a fost nominalizat in presa decat cu ocazia unor simpozioane sau manifestari stiintifice nationale si internationale sau in cronici de carte. Dupa numirea la sefia MEdC, Mircea Miclea a facut cunostinta cu problemele specifice oamenilor care ies in fata. La trei luni de la preluarea mandatului, Miclea a fost acuzat de plagiat. O anonima scotea in evidenta ca ministrul a preluat intr-una din lucrarile sale, fara a cita, cateva pasaje din carti apartinand unor autori americani.

Miclea a negat, facandu-si publica opinia prin cateva comunicate de presa. Scandalul s-a stins rapid, in sprijinul nevinovatiei sale venind declaratiile unor personalitati ale lumii academice romanesti. "E o aberatie. Nu poti sa raspunzi la toate aberatiile. Trebuie sa se uite cineva la efectul profesional, la ce am lasat in urma mea, la Cluj. Eu am introdus Psihologia cognitiva in invatamantul romanesc, am creat o scoala, stiintele cognitive sunt cele cu vizibilitatea cea mai mare, nu numai in tara, ci si in strainatate. Am construit un Centrul de consultanta psihologica si orientare profesionala care aducea un beneficiu de aproape doua miliarde de dolari", a spus ministrul Miclea intr-unul din interviurile sale acordate cu acest prilej.

El a lasat sa se inteleaga faptul ca acest scandal i se trage din dorinta sa de a lamuri unele lucruri in minister legate de licitatii derulate si contracte incheiate de minister in trecut cu diverse firme.

Imaginea ministrului: Miclea criticat pentru lipsa de comunicare

Daca inainte de mandat nu se puteau spune prea multe despre Mircea Miclea, pozitia de ministru l-a adus in centrul atentiei opiniei publice. Un sondaj curs realizat in luna iunie nu arata ca acesta ar fi o persoana apreciata, la capitolul "cat de multumiti sunteti de activitatea urmatorilor ministri?" Miclea intrunind doar 15% din raspunsurile favorabile. Totodata, sondajul arata ca un procent foarte mare - 55% din cei intervievati nu stiau sau n-au auzit de activitatile desfasurate de acesta.

In general, politica ministrului nu a fost indreptata spre comunicare cu presa sau societatea civila, lucru sanctionat aspru in special de angajatii din sistem reprezentati prin sindicate.

Citeste si:

Ministrul Miclea nu si-a dovedit abilitatile insa in ceea ce priveste relatia cu reprezentantii dascalilor. Cu chin cu vai a obtinut nota de trecere din partea profesorilor cu toate ca n-a reusit sa le satisfaca cererile si, uneori, chiar a creat confuzie printre ei. Un exemplu in acest sens este situatia creata la testele nationale si la examenul de bacalaureat unde presedintii de comisii si secretarii acestora s-au trezit in fata unei evidente: salarii mai mici decat anul trecut. Aruncand pisica in ograda vechii guvernari si ignorand faptul ca nu au avut in vedere informarea din timp a cadrelor didactice implicate in desfasurarea examenelor, reprezentantii MEdC s-au scuzat imediat.

Ca urmare a aplicarii unei ordonante de urgenta aprobata anul trecut de Guvernul Nastase, presedintii comisiilor de examen si secretarii acestora vor primi mai putini bani decat au luat colegii lor anul trecut pentru aceleasi activitati, a comunicat MEdC. Federatia Sindicatelor din Invatamant "Spiru Haret", Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant, Federatia "Alma Mater" si Federatia Educatiei Nationale (FEN) au calificat drept "dispret fata de relatia de parteneriat social" atitudinea ministrului Educatiei si a angajatilor in subordinea sa. Pentru a nu crea haos in sistem, dascalii au decis sa mearga mai departe batandu-i insa obrazul ministrului Miclea.

Profesorii au deschis anul scolar pe strada

O alta palma primita de ministrul Miclea i-au dat-o dascalii la inceputul anului scolar cand au decis sa inceapa scoala cu un protest. Nici atunci mai marele de la MEdC nu s-a sinchisit prea tare, lasand sa treaca furia protestatarilor in speranta ca efectele vor fi mai putin vizibile.

Relatia cu mediul academic este si ea alterata de lipsa de comunicare dintre Mircea Miclea si profesori. Desi vorbeste despre consultarea cu cei care lucreaza efectiv in educatie, ministrul ii pune pe acestia cel mai adesea in fata faptului implinit. Deciziile iau prin surprindere rectori, profesori, personal administrativ etc.

Dupa decembrie '89, invatamantul romanesc a devenit subiect de studiu pentru toate guvernarile care au promovat la carma Ministerului Educatiei oameni mai mult sau mai bine pregatiti si capabili sa conduca un domeniu considerat prioritar pentru societatea romaneasca. Lipsa de viziune si nepriceperea unora a facut ca dupa 15 ani sa mai vorbim si astazi de reforme. Opinia publica a sanctionat, sondajele aratand locul pe care fiecare dintre ministrii care s-au perindat pe la MEdC il ocupa. Prezentam mai jos situatia perceptiei publice fata de activitatea ultimilor patru demnitari care au condus destinele invatamantului romanesc.

Andrei Marga

1997 - 2000

- nominalizat intr-un sondaj CURS drept cel mai bun ministru al Educatiei dupa 1989

- a pus bazele reformei in invatamant

- s-a remarcat prin reforma curriculara

- a promovat descentralizarea invatamantului preuniversitar,

- a organizat capacitatea si bacalaureatul ca examene nationale;

- a inlocuit notele cu calificative in invatamantul primar;

- a organizat masteratul;

Ecaterina Andronescu

(Abramburica) 2000 - 2003

- nominalizata intr-un sondaj CURS drept un ministru care a facut in egala masura lucruri bune si rele

- a introdus admiterea computerizata

- a promovat programele de computerizare in scoli si licee

- a sustinut reducerea de la 7 la 6 ani a varstei de inscriere in clasa I

- a promovat ideea invatamantului obligatoriu de 10 ani

Alexandru Athanasiu

2003 - 2004

- intr-un sondaj CURS este catalogat de cei intervievati drept un ministru cu slabe rezultate

- a continuat reforma lui Andronescu

- s-a concentrat pe programele de reabilitare a scolilor din mediul rural si dotarea cu calculatoare a unitatilor scolare din invatamantul preuniversitar

- a promis o lege a calitatii dar n-a apucat s-o promoveze fiind inlocuit

Mircea Miclea

noiembrie 2004 - octombrie 2005

- slab cotat ca performante de ministru in sondaje

- propune reforma educatiei prin calitate

- urmareste sa introduca prevederile Acordului Bologna in universitati

- propune un proiect de descentralizare a invatamantului preuniversitar

- vrea sa reformeze criteriile de promovare a cadrelor didactice si de salarizare

Interviu in exclusivitate: Ministrul vrea ordine in scoli si universitati

Anul acesta ati introdus un nou regulament de functionare si organizare in scoli. Este un document care a fost mult discutat in presa si pentru care ati fost criticat. Ce ati urmarit de fapt cu el?

Am urmarit imbunatatirea activitatii in scoala si s-au luat tot felul de masuri pe care le socotesc foarte bune. Cum ar fi renuntarea la repetentie in clasa I, pentru ca un ciclu curricular tine pana in clasa a II-a si este aberant sa lasi pe cineva repetent in clasa I, este traumatic psihologic. In plus, este la jumatatea ciclului curricular. Abia in clasa a II-a un elev trebuie sa stie sa scrie, sa citeasca, sa socoteasca, si abia atunci vezi daca a reusit sau nu la acest standard. Apoi au fost tot felul de probleme cu banii, reflectate de presa, incasati de la elevi si am interzis complet orice amestec al elevilor in strangerea de fonduri.

Ce parere aveti de faptul ca, in multe scoli, directorii impun parintilor sa achizitioneze uniforme scolare de la anumite firme, la preturi cu mult peste costul real de productie?

Noi nu favorizam asa ceva. Este la decizia asociatiei parintilor. Si iarasi intervine regulamentul, care spune ca asociatia parintilor si consiliul de administratie decid ce anume trebuie introdus. Eu nu cred ca trebuie introduse uniforme, ci elemente de uniforma, care sa te faca distinct. Ceva gen esarfe, un chipiu, o camasa, ceva care creeaza un element de indentitate si pentru elevi. Ei stiu ca apartin unei scoli. Astfel este foarte usor de pastrat siguranta in scoli, pentru ca poti vedea foarte repede daca este cineva din alta parte in curtea scolii. Asta este ceea ce noi am cerut: o tinuta decenta si elemente de uniforma, dar nicidecum uniforme. Daca imi dati cazuri, o sa le verificam.

Ati mentionat ca fiind una din cele mai importante decizii ale dumneavoastra ordonanta de urgenta privind asigurarea calitatii in educatie. In ce stadiu va aflati cu aplicarea ei?

Am elaborat un proiect de hotarari de guvern privind regulamentul de functionare si organizare a acestor agentii de asigurare a calitatii. Ordonanta a trecut prin Camera Deputatilor, a trecut si de comisia de invatamant de la Senat si asteptam sa intre in plen. Singura ratiune pentru care nu am dat drumul la aceasta hotarare de guvern este sa nu apara modificari substantiale in Senat, si atunci sa revoc hotararea de guvern. Ca o masura imediata vom revizui substantial criteriile de promovare pentru posturile de profesor si conferentiar. Trebuie sa promovam criterii legate de performanta nationala si internationala. Va dau un exemplu: acum, ca sa devii profesor, trebuie neaparat sa ai publicatii in reviste internationale sau indexate in baze de date internationale. Daca nu ai vizibilitate internationala, nu devii profesor.

Anul acesta este unul incarcat de semnificatie pentru invatamantul superior prin decizia introducerii prevederilor Acordului de la Bologna. Ce semnale aveti din teritoriu, sunt universitatile pregatite sa implementeze noile directive privind organizarea si functionarea invatamantului academic?

In mod diferentiat. Sunt universitati, ca de exemplu Universitatea din Bucuresti, care a facut pasi substantiali, sau Universitatea din Iasi su Politehnica din Timisoara. Altele au un ritm mai lent, ca Universitatea de Vest, din Timisoara. In general, insa, trebuie spus foarte clar, trebuie si timp; nu se pot face din start toate aceste lucruri. Implementarea acestor masuri de reforma necesita o perioada de timp. Eu sunt constient de lucrul acesta. De exemplu, toate au trecut la ciclul 3+2+3, scrasnind, dar au trecut. Doar o parte a reusit sa-si reformeze si programele de studii, adica sa nu bage toate cursurile care erau si inainte in 4 din 3 ani, pentru ca era o oroare. Le-am comunicat acest lucru. Unii au facut, au avut disponibilitate, altii nu. Vom face o analiza a gradului de implementare a acestor regulamente. Dar depinde si de calitatea umana si de calitatea managementului. Nu vreau deocamdata, nu este eficace sa penalizez. Trebuie sa lasi un pic de timp. A fost un soc sa restructurezi tot, profesorii s-au speriat, deoarece s-au gandit ca vor pierde ore.

Ce fonduri ati alocat pana acum pentru redarea in circuit a scolilor afectate de inundatii?

In acest an, scolile inundate au primit toti banii pe care i-au cerut, in cel mai scurt timp cu putinta. Pana acum am dat 106 miliarde de lei, exact aceasta suma a fost ceruta. Scolile au fost anuntate in momentul in care s-a luat hotararea de guvern si, fiindca nu a fost vorba de o licitatie, s-au dat fondurile rapid. Acolo unde nu s-a putut imediat interveni, am apelat la solutiile locale, elevii fiind transportati in localitati invecinate.

Cum caracterizati relatia dumneavoastra cu sindicatele? Acestea va critica spunand ca nu manifestati interes pentru discutarea actelor normative care intereseaza direct profesorii.

Saptamanal are loc un dialog social cu ei. Secretarul de stat din Minister care se ocupa de sindicate, Dumitru Miron, discuta saptamanal cu ei. Ne consultam in toate problemele. Spre exemplu, proiectul de descentralizare a invatamantului preuniversitar, extrem de important, este inca in discutie publica si a fost supus prima oara dezbaterii in data de 29 iulie. Apoi, va putem arata faxul care demonstreaza ca inca din 14 aprilie am cerut sugestii referitoare la Regulamentul scolar, un alt document mult discutat. Forma finala am pus-o pe ordinea de zi la o discutie cu ei, dupa care ei au solicitat modificarea ordinei de zi.

Averea ministrului: Fara bani la ciorap

Declaratia de avere a ministrului Educatiei, semnata la 3 mai 2005, nu se aseamana cu cele ale multor colegi de cabinet care s-au indeletnicit in ultimii ani cu stransul banilor la ciorap vanzand masini, calculatoare, prajituri sau marmura. Ea nu seamana nici cu declaratiile pe care le-ar putea depune colegii sai de breasla. Dintr-un calcul sumar, rezulta ca, lunar, venitul profesorului universitar Mircea Miclea se ridica la circa 2500 de euro, o suma al naibii de frumusica, dar total irelevata pentru saracia in care traiesc majoritatea dascalilor din Romania. Potrivit documentului, anul trecut, ministrul Educatiei a avut un venit de 927.869.819 de lei vechi, in timp ce sotia sa, psihoterapeut clinician, a castigat doar 86.861.233 lei, adica, aproximativ 10% din venitul sotului sau.

Familia Miclea se poate lauda cu spiritul micului afacerist, fiind posesoarea unui apartament achizitionat in 1994, a carei valoare impozabila este de 1.229.000 lei vechi si, din 2001, a unei case, construite, cu suprafata de 200 mp, a carei valoare de impozitare este de 2.501.000 de lei vechi. In 2004, ascultand probabil de sfatul expertilor imobiliari, cei doi parteneri de viata au cumparat si un teren agricol, in suprafata de 2000 mp. In acelasi timp, familia Miclea isi tine intr-un cont economiile care se ridica la aproape 600.000.000 de lei vechi.

Eficienta ministerului: Decizii cu efect intarziat

Mandatul lui Mircea Miclea este unul prolific, acesta reusind sa construiasca din punct de vedere al cadrului legal sistemul care sa permita in invatamantul superior introducerea directivelor europene privind crearea spatiului academic comun european, iar in preuniversitar premisele pentru descentralizare si eficientizare. Eficienta practica a activitatii ministerului va putea fi evaluata abia la sfarsitul anului scolar cand se va putea vedea in ce masura efectele cadrului normativ si managerial conceput de Miclea sunt pozitive. Caci, intreaga filosofie de a gandi sistemul educational al ministrului are ca termen de aplicabilitate 2005-2006. Miclea si-a urmarit din prima clipa obiectivele ignorand sau contracarand orice incercare de a-l stopa in demersurile sale. Cei care au incercat sa i se opuna s-au confruntat cu fermitatea sau incapatanarea acestuia. In acest moment, mingea este in curtea scolilor, liceelor si universitatilor care se organizeaza si functioneaza in raport cu noile directii date de minister.

Amintiri din copilarie: Studentul Miclea castiga bani ca gropar

Preocuparile ministrului Miclea din anii studentiei par acum, la lecturarea franturilor din memoriile acestuia, mai degraba ale unui tanar rebel, nonconformist, putin depasit de morala cotidianului comunist. Cu nonsalanta si responsabilitate pentru trecutul sau, Mircea Miclea face o trecere in revista a principalelor sale activitati din anii studentiei.

"Stii, traiam dincolo de bine si de rau. Ma uitam la profesorii mei: erau tot mai ingrijorati si mai retinuti in exprimari, unii resemnati, altii refugiati in alcool. Iar noi, in vremea asta topaiam veseli pe acoperisurile iadului! N-avem nici o constiinta politica; asta era o notiune pe care o invatasem la socialismul stiintific si o ingropasem acolo. Problemele noastre erau altele: Cine mai face un chef? Cum o cheama pe gagica aia buna? Cine-mi ia un curs azi? Dar voi unde mergeti sambata? Tu ce-ai priceput, ba, din filmele lui Tarkovsky? Cine-mi da niste bani imprumut? Dezbraca-te ca nu-ti fac nimic... (...) Mergeam seara in cimitirul central, intr-o harmalaie totala. Mihai se ducea la un pietroi greu, il ridica deasupra capului si urla: AC/DC! AC/DC!", iar noi incepeam sa lalaim toate cantecele formatiei aleia. Ce socialism, care dictatura"? Atunci cand ramanea fara bani, studentul Miclea facea ture prin cimitir si sapa gropi in schimbul a 600 de lei. "Pana in 1987, cand am terminat facultatea, am trait istoria cu inconstienta si dezinvoltura. Ma uitam la ea, vorba unuia dintre plutonierii alcoolizati ai regimentului meu, "ca cioara la proiectil". Stiam ca exista un regim care punea painea pe cartela, taia lumina si apa calda si ii facea pe parintii mei sa stea ore intregi la cozi interminabile, iar pe tatal meu il facuse "procurator", adica aducator de alimente, dar pe mine ma durea in cot. Parca era vorba de gainile din Bangladesh! Aveam prieteni, femei de iubit, carti de citit, iar cand nu-mi ajungeau banii din vanzarea cartelei, sapam gropi in cimitir. O groapa - 600 de lei! Seara ma urcam cu picioarele pe masa si strigam: "Traiasca mortii, moara viii!" si tot palierul de la camin stia ca "a mai ingropat Miclea pe unu" si da de baut. Nu eu baa, le ziceam, mortu' va da de baut! Un pic de respect". Tipii se ridicau in picioare pe paturile-barci in care dormeam in internat si strigau in cor: "Traiasca mortii, moara viii!". "Aaamiin, cantam eu ca un popa. Veniti sa va dea tata niste paus!..." Si alcoolul, ca tiparul, se scurgea in sangele nostru nebun de atata tinerete".

In dialogurile sale cu Mihaela Miroiu, din "R'estul si vestul", intrebat ce-a mai facut in facultate in afara de toate acestea, Mircea Miclea a spus: "Citeam. Am citit, Mihaela, am citit cu disperarea si complexele unuia care n-a crescut cu biblioteca in casa, care si-a facut biblioteca treptat din cartile primite drept premiu de la scoala".

Pentru aceste destainuiri, ministrul Miclea a fost aspru criticat de intelectualitate, dar si de catre presa, care a considerat ca trecutul presarat cu mici imoralitati ale acestuia nu-l indreptatesc sa ocupe astazi functia de ministru.

Degajat, ministrul Miclea a raspuns: "Presa a «decupat» ceea ce era mai incitant, nu a surprins esenta lucrurilor. Dar nu era scopul presei sa surprinda esenta lucrurilor. Fiecare are modul lui de lectura. Este un studiu de caz despre doua persoane, la modul cel mai onest cu putinta, despre cum au facut ele trecerea intre doua sisteme".

Ministrul Miclea sustine ca a fost sanctionat pentru sinceritate, un lucru care astazi nu mai este apreciat la noi.