Reprezentantii organizatiilor politice maghiare care au participat, sambata, la Forumul Maghiarilor de Peste Hotare, au adoptat o declaratie in care cer, printre altele, urgentarea acordarii cetateniei ungare pentru maghiarii de peste hotare, informeaza Mediafax.

Potrivit textului declaratiei finale prezentat, sambata seara, presei, participantii la consfatuire sunt de acord cu intentiile Guvernului ungar, potrivit caruia Constitutia Ungariei ar trebui sa aloce un capitol separat statutului maghiarilor de peste hotare.

Forumul Maghiarilor de Peste Hotare a mai adoptat o hotarare de infiintare a unei comisii de experti, "in vederea coordonarii nazuintelor de autonomie a maghiarilor din Bazinul Carpatic". Presedintele UDMR, Marko Bela, a declarat, sambata seara, intr-o conferinta de presa, ca "aceasta comisie va fi compusa din expertii diferitelor organizatii care au fost prezente" si ar avea menirea sa duca consultari in legatura cu conceptiile de autonomie ale diferitelor comunitati. "Pur si simplu, eu cred ca avem nevoie de experienta celorlalti, opinia celorlalti, ce se intampla in tara lor in acest sens, ce solutii s-au gasit pe baza aceasta", a adaugat presedintele UDMR. Potrivit acestuia, in acelasi timp, prin aceasta comisie, s-ar putea colabora si la "dezvoltarea in continuare a normelor europene existente in aceasta materie".

Ingrijorati de enclavizarea din Transilvania

Asezarea stemei Ungariei mari pe cladirea Consiliului Judetean din Covasna este un act ce trezeste proteste si ingrijorare si in Italia, transmite Romanian Global News. Asociatia Studentilor Romani din Italia, Asociatia Romanii in Italia, Asociatia Romanilor, Asociatia Romania Club-Torino, Asociatia Romaniansland, Asociatia Fratia si Liga Romanilor din Italia, isi exprima, intr-un memoriu adresat Presedintiei Romaniei si Guvernului de la Bucuresti, ingrijorarea fata de demersul pe care il considera "un pas grav spre un scenariu ce tinde spre procesul de autonomie pe care unii lideri ai UDMR din zona Covasna-Harghita tind sa-l realizeze in Transilvania".

"Aceste ultime manifestari ne dovedesc ca nu se intentioneaza o dorita si asteptata convietuire interetnica, cat o maniera neloaiala si nedemocratica ce ignora Constitutia si Legile Statului Roman tinzand spre un nedorit proces de enclavizare", se arata in textul memorandumului amintit.

Citeste si:

Romanii din Har-Cov in fata UE

In perioada 3-7 octombrie 2005 o delegatie din cadrul Uniunii Europene a Comitetului Consultativ al Conventiei Cadru privind protectia minoritatilor nationale a vizitat Romania la invitatia statului roman. In contextul acestei vizite, delegatia Comitetului Consultativ s-a intalnit cu autoritati guvernamentale si alte autoritati publice, precum si cu organizatii ale minoritatilor nationale si alti reprezentanti ai societatii civile activi in sfera drepturilor omului si alte zone conexe.

Delegatia europeana a fost alcatuita din Athanasia Spiliopoulou Akermark (Suedia, vice-presedinte al Comitetului Consultativ), Marju Lauristin (Estonia), Artemiza-Tatiana Chisca si Elena Jurado, membre ale Secretariatului Conventiei Cadru privind protectia minoritatilor nationale. La intalnirea care a avut loc in data de 6 octombrie, la Biroul de Informare al Consiliului Europei din Bucuresti, au fost prezenti, pentru a doua oara, si reprezentanti ai societatii civile romanesti din Covasna si Harghita.

Astfel, au participat prof. Sebastian Parvu din partea Centrului European de Studii Covasna-Harghita si Dan Tanasa, secretar al Forumului Civic al Romanilor din Covasna si Harghita. Cei doi au prezentat delegatiei problemele specifice identitare cu care se confrunta comunitatile romanesti din cele doua judete, precum si discriminarile la care sunt supuse in repetate randuri de catre autoritatile publice locale, solicitand crearea unui cadru legislativ care sa apere interesele romanilor din cele doua judete.

Delegatia Comitetului Consultativ a fost de acord ca exista o problema si ca va face referire la ea in urmatorul raport pe care il va intocmi pana la sfarsitul lunii noiembrie. De asemenea, aceasta a recomandat societatii civile romanesti din cele doua judete sa se adreseze cu un memoriu exhaustiv direct Directiei Generale pentru Drepturile Omului din cadrul Consiliului Europei, dar si institutiei Avocatului Poporului in speranta gasirii unor solutii.