Romania detine recordul nedorit al celor mai multe referinte negative in presa occidentala prin comparatie cu Bulgaria si Ungaria. O pondere importanta o detin in acest sens informatiile despre guvernarea PSD, Mutu, coruptie, migratie ilegala si fraudarea alegerilor. Datele provin de la Institutul pentru Studiul Comunicarii din Bucuresti, care a realizat un studiu referitor la perceptia presei straine despre Romania pe baza a peste 8.640 de articole din toate publicatiile importante occidentale.

Chiar daca tema aleasa pentru prezentare nu mai este una de stricta actualitate, fiind vorba despre alegerile din 2004, comparatia cu Bulgaria si Ungaria este in masura sa reflecte cateva trasaturi ale modului in care este perceputa Romania.

Studiul arata ca in perioada octombrie-decembrie 2004 exista despre Romania o cantitate dubla de informatie (peste 60 la suta din total) decat despre celelalte doua tari amintite la un loc. O explicatie ar fi anul electoral. Din pacate, e vorba despre informatie negativa. Profilul general de tara arata ca Romania are peste 35% informatii negative, aproape tot atatea informatii neutre si doar 29% informatii pozitive. Prin comparatie, Bulgaria beneficiaza de aproape 45% referinte pozitive, numai 25 % informatii negative si 31 % neutre.

Informatiile negative despre Romania ating aceleasi puncte sesizate si de presa interna. Astfel, mass-media internationala face referiri la tendinta de feudalizare prin impartirea Romaniei intre baronii locali, cresterea economica falsa si cele mai dificile negocieri de aderare la UE.

De asemenea, presa occidentala considera ca fondurile UE pentru modernizare au avut ca efect cresterea coruptiei si sporirea numarului de vile ale politicienilor in Carpati, ca a existat o limitare a libertatii presei, precum si coruptie si aservirea politica a justitiei. Accentele devin dramatice cand e vorba de faptul ca UE ar fi gresit ca a incheiat negocierile cu Romania si ca aderarea Romaniei ar fi o catastrofa pentru UE.

Citeste si:

Presa straina face si comparatii intre Romania si Ucraina. Se vorbeste de "efectul Ucraina" care a jucat un rol important in mobilizarea clasei de mijloc si a alegatorilor cu studii, de faptul ca, spre deosebire de Ucraina, Romania a avut de ales intre un democrat si un prim-ministru a carui guvernare a fost legata de coruptie chiar de la inceput. Nu sunt uitate nici patronajul politic si coruptia care au devenit de nesuportat in Romania sub PSD, Romania fiind considerata o tara care inca lupta pentru depasirea traditiei comuniste.

Presa straina mai sesizeaza faptul ca Basescu a castigat alegerile cu un discurs anticoruptie, tocmai cand Romania incheiase negocierile cu UE, care admitea ca tara facuse suficient in lupta anticoruptie si reforma administrativa si a justitiei si ca tocmai coruptia a fost cea mai mare problema a negocierilor pentru integrare. In schimb, exista si informatii pozitive care se refera la integrarea in UE si NATO, dar si despre sansele de reforma reala prezentate de alegerea lui Traian Basescu in functia de presedinte.

Studiul mai observa ca in perioada amintita, clasa politica din Romania capata pentru prima data contur in presa internationala dar ca, in cadrul nucleului pozitiv de tara, cea mai mare parte din informatia pozitiva este legata de Traian Basescu si potentialul acestuia de a produce reforma.

Incepand cu 13-14 decembrie 2004, presa straina il construieste pe Traian Basescu pe modelul unui erou salvator pentru Romania, iar, la nivelul relatiei dintre candidatul si omul politic Traian Basescu si formatiunea politica pe care o reprezinta, profilul lui Traian Basescu ajunge sa absoarba profilul mediatic al Aliantei DA. In schimb, candidatul PSD-PUR, Adrian Nastase, are un profil ce se construieste la intersectia dintre parerile negative despre PSD si actiunile Guvernului legate de integrarea in NATO si UE.