Ambele parti trebuie insa bine pregatite inainte de operatie. Organismul sanatos trebuie sa se asigure ca are acumulate suficiente resurse pe care urmeaza sa le infuzeze viitorului sau partener. Iar acesta din urma trebuie sa arate ca este pregatit sa le preia cu folos si sa nu le iroseasca in zadar. Asta inseamna sa-si fi configurat propriile organe interne, astfel incit acestea sa fie cit de cit compatibile cu cele ale "fratelui mai mare", iar fluxurile de orice fel vor circula nestigherite de la un partener la altul.

Sigur, exista si virusi, mai cu seama in organismul bolnav. Acestia au intirziat cit au putut momentul conexiunii, care in cele din urma a fost fixat pentru 1 ianuarie 2007. La o examinare mai atenta, s-a descoperit insa ca virusii sint inca puternici, drept pentru care chirurgii au luat in calcul aminarea cu un an a operatiei: 1 ianuarie 2008. O decizie ferma inca nu a fost luata, pina nu se va constata ca vor fi fost anihilati virusii cei mai feroce. In urmatoarea jumatate de an vom sti cum stam.

Cei trei virusi

Sa traducem metafora. Romania a decis integrarea in Uniunea Europeana in 1995, ca fiind singura sa sansa de dezvoltare intr-o Europa tot mai unita. Guvernul instalat in 1997 a fost suficient de buimac incit sa nu faca mai nimic pina in 1999, cind au inceput negocierile propriu-zise. Acestea insemnau, in mare, punerea in concordanta a legislatiei romanesti cu cea europeana, implementarea acestei legislatii si, poate lucrul cel mai dificil, transformarea mentalitatilor. Guvernul venit la putere in anul 2001 s-a caracterizat printr-o mare vointa politica de a adapta legislatia interna celei europene.

In consecinta, in decembrie 2002, la summit-ul de la Copenhaga, Uniunea Europeana a decis ca momentul aderarii Romaniei sa fie fixat pe 1 ianuarie 2007. Acelasi guvern insa s-a dovedit extrem de reticent in a implementa eficient noua legislatie. Uniunea Europeana a inteles destul de tirziu acest lucru si, in iunie 2004, a ridicat deasupra Romaniei sabia lui Damocles: daca se constata intirzieri majore in implementarea legilor, aderarea se amina pentru 1 ianuarie 2008. Aceasta este asa-numita "clauza de salvgardare", care se activeaza in momentul in care nu se constata reforme si rezultate palpabile in capitolele de negociere in care sint inregistrate cele mai mari intirzieri: Justitie, Afaceri Interne si Concurenta.

Verdictul, la primavara

Raportul de tara din aceasta toamna al Uniunii Europene nu va da un verdict definitiv privind activarea - sau nu - a clauzei de salvgardare. Va face doar o radiografie cit de cit obiectiva a situatiei si evolutiilor din Romania, decizia finala urmind a fi luata in primavara anului viitor.

Astazi, suplimentul "Intelegi mai mult" incearca sa examineze tocmai aceste capitole extrem de sensibile de negociere, stadiul in care se afla in acest moment si elementele care, urmarite in urmatoarea jumatate de an, ne pot ajuta sa anticipam daca clauza de salvgardare va fi aplicata sau nu.

Ce prevede clauza de salvgardare

Clauza poate fi activata cu majoritate calificata, definita drept majoritatea statelor din Consiliu, cu 72,27% din voturi, reprezentind cel putin 62% din populatia Uniunii. Activarea clauzei poate duce la aminarea cu un an a datei aderarii, pentru 1 ianuarie 2008, daca nu se respecta urmatoarele angajamente pentru capitolele Justitie, Afaceri Interne si Concurenta.

Capitolul 6 - Concurenta

I. Asigurarea unui control efectiv de catre Consiliul Concurentei al oricarui potential ajutor de stat, inclusiv al ajutoarelor fiscale, sociale si al esalonarilor la plata energiei.

II. Consolidarea fara intirziere a implementarii legislatiei in domeniul ajutorului de stat. Asigurarea unei implementari satisfacatoare a legislatiei atit in domeniul antitrust cit si al ajutorului de stat.

III. Adoptarea variantei revizuite a Strategiei de restructurare a industriei siderurgice si a Planurilor individuale de viabilitate in conformitate cu obligatiile prevazute in Protocolul 2 al Acordului European. In acest context, Romania si-a asumat urmatoarele angajamente:

a. Sa nu mai acorde sau sa plateasca, in perioada 1 ianuarie 2005 - 31 decembrie 2008, ajutoare de stat companiilor prevazute in Strategia de restructurare a industriei siderurgice.

b. Sa respecte nivelul ajutorului de stat agreat in contextul Protocolului 2 al Acordului European pentru companiile prevazute in Strategia de restructurare a industriei siderurgice.

c. Sa respecte reducerile de capacitati pentru produse finite, de 2,05 milioane de tone, prevazute pentru intreaga perioada de restructurare (1993-2008).

IV. Continuarea dezvoltarii capacitatii administrative a Consiliului Concurentei prin alocarea de resurse financiare adecvate si suficiente, precum si prin calificarea corespunzatoare a personalului.

Capitolul 24 - Justitie si Afaceri interne

1. Implementarea, fara nici o intirziere a Planului de Actiune Schengen amendat, conform acquis-ului si conform termenelor.

2. Accelerarea in mod considerabil a eforturilor in ceea ce priveste modernizarea echipamentului si infrastructurii la frontiera verde, albastra si in punctele de trecere a frontierei. In plus, Romania trebuie sa accelereze considerabil planurile de recrutare a celor 4,438 de agenti si ofiteri de politie de frontiera si, in special, sa asigure ca nivelul ocuparii posturilor la frontierele cu Ucraina, Moldova, litoralul Marii Negre va fi realizat cit mai aproape de 100%, pina la data aderarii.

3. Dezvoltarea unei Strategii si a unui Plan de Actiune privind reforma sistemului judiciar actualizata si integrata, incluzind cele mai importante masuri pentru implementarea Legii privind organizarea judiciara, Legii privind statutul magistratilor si Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii. Resursele financiare si umane adecvate trebuie sa fie asigurate si implementate fara nici o intirziere. Romania trebuie sa demonstreze operationabilitatea integrala a noului sistem pentru distributia aleatorie a cazurilor.

4. Accelerarea considerabila a luptei impotriva coruptiei si, in special, impotriva coruptiei la nivel inalt, prin asigurarea aplicarii riguroase a legislatiei anticoruptie in vigoare si independenta efectiva a Parchetului National Anticoruptie (PNA) si prin transmiterea anuala, incepind cu noiembrie 2005, a unui Raport convingator privind activitatea Parchetului National Anticoruptie in lupta impotriva coruptiei la nivel inalt. PNA trebuie sa primeasca resursele financiare, umane si de formare, precum si echipamentul necesar pentru a-si putea indeplini functiile pentru care a fost creat.

5. Realizarea unei auditari independente privind rezultatele si impactul generat de prezenta Strategie Nationala Anticoruptie; reflectarea concluziilor si recomandarilor acestei auditari trebuie supravegheate de o autoritate clar determinata si independenta; Strategia trebuie sa asigure ca toate cazurile de coruptie sint solutionate in maniera rapida si transparenta.

6. Asigurarea unui cadru legal clar privind sarcinile si cooperarea dintre jandarmerie si politie, inclusiv implementarea legislatiei, dezvoltarea si implementarea unui plan de recrutare clar pentru ambele institutii, cu scopul de a face progrese considerabile, pina la data aderarii, in ocuparea celor 7.000 de posturi vacante in politie si 18.000 de posturi vacante in jandarmerie.

7. Dezvoltarea si implementarea unei strategii multianuale coerente de combatere a criminalitatii, capabila sa includa actiuni concrete care sa modifice statutul Romaniei de tara de origine, tranzit si destinatie ale victimelor traficului.

Afaceri interne: ultima frontiera

Dintre cele 11 masuri ce pot activa clauza de salvgardare, sapte sint coordonate de Ministerul Administratiei si Internelor, deoarece pe capitolul 24 - Afaceri Interne si Justitie - MAI este minister integrator.

Mai se ocupa direct de trei masuri ce pot activa clauza de salvgardare, Ministerul de Justitie - de alte trei, iar una este parte comuna a celor doua institutii - crima organizata. Toate acestea sapte sint supervizate de catre MAI. Celelalte masuri, a caror neindeplinire ne poate amina aderarea la UE, sint in raspunderea Consiliului Concurentei, a Ministerului Mediului si a Ministerului Agriculturii.

Doar intirzierile pot activa clauza de salvgardare

Pina la sfirsitul lunii august 2005, MAI a indeplinit 119 dintre cele 270 de masuri pe care le-a primit de la UE in Planul de Monitorizare. Cele mai importante masuri indeplinite pina acum se refera la implementarea de urgenta a Planului de Actiune Schengen 2004 si la combaterea crimei organizate, a traficului de droguri si a migratiei ilegale. "Avem un control mai bun la punctele de frontiera si am elaborat un plan de colaborare intre politie si jandarmerie, pentru asigurarea ordinii publice. Toate acestea s-au facut prin votarea in guvern a unor acte normative", ne-a declarat ministrul Vasile Blaga.

Pentru luna septembrie, MAI are de indeplinit 21 de masuri, dintre care a reusit sa rezolve doar cinci. In octombrie si noiembrie 2005 vor trebui indeplinite cite patru masuri, grosul - 123 - trebuind sa fie acoperit in decembrie. "Acestea din decembrie sint insa rapoarte de etapa, care se fac la fiecare sfirsit de an si nu sint greu de facut. Va asigur ca nu exista nici un risc", sustine chestorul Cornel Alexandru, responsabilul cu integrarea europeana din MAI. El afirma ca singurul lucru care poate activa clauza de salvgardare pe Afaceri Interne poate fi generat de intirzierea termenelor de indeplinire a mai multor masuri.

Rapoartele pompoase, fara fond, nu mai tin

Circuitul "in natura" al hirtiilor pentru UE este urmatorul: fiecare directie in parte, dupa ce si-a realizat raportul privind implementarea masurilor, il trimite mai departe Directiei de Relatii Internationale si Integrare Europeana din MAI, care le transmite apoi Ministerului Integrarii si Ministerului Afacerilor Externe, pentru a primi unda verde. "Acum elaboram materiale succinte si clare. In trecut, era o boala tipica a noastra de a scrie foarte mult, mai ales in cazurile in care vroiam s-o dam pe dupa colt", zice Blaga.

UE evalueaza pasii facuti de MAI prin impunerea unui calendar foarte strict, in care sint definite foarte clar masurile si termenele la care acestea trebuie executate. "In acelasi timp, UE a trimis pe iunie patru experti care ne-au monitorizat pe crima organizata si pe colaborarea dintre politie si jandarmerie. Rapoartele preliminare le am, dar nu pot face referire la ele", precizeaza Blaga. El afirma ca pe capitolul Afaceri Interne am fi fost cu citiva pasi inainte daca legile care au fost votate de fosta guvernare erau si aplicate. In acest sens, Blaga a dat exemplul scandalului cu oprirea pasapoartelor la frontiera: guvernul a adoptat prevederile legale privind retinerea pasapoartelor celor care intirziau in spatiul Schengen peste termenul de trei luni, dar in mod tacit s-a decis neaplicarea lor, din motive electorale.

Un miliard de euro, securizarea granitelor
Sistemul integral de securizare a frontierei ne va costa peste un miliard de euro. Ministrul de Interne, Vasile Blaga, spune ca, initial, Planul unic multianual de investitii pe frontiera a fost estimat la 928 de milioane de euro. "Va trebui sa investim mai mult, pentru a asigura politistilor de la frontiera conditii mai bune de munca si de trai. Vom investi in masini si in elicoptere de supraveghere", afirma Blaga. In domeniul securizarii frontierelor, principala problema a contractului cu compania EADS consta in suprapunerea unor prevederi cu programe finantate deja prin PHARE. Aceste suprapuneri vor fi eliminate din contract, urmind ca o intelegere formala intre autoritati si EADS sa fie adoptata in citeva zile, ne-a declarat secretarul de stat in Ministerul Integrarii Europene, Leonard Orban.

Dupa integrare, Romania va deveni granita UE. Prin urmare, va trebui sa rezolve si problema separarii fluxurilor de pasageri care provin din UE de ceilalti pasageri. Cetatenii care provin din Uniunea Europeana nu sint supusi acelorasi reguli de control. Separarea trebuie facuta fizic in aeroporturi si porturi, prin amenajarea de coridoare separate.

Citeste si:

Blaga nu mai comenteaza

Contractul EADS a iscat un scandal imens, din cauza costurilor sale exagerate. Cind a venit la conducerea MAI, Vasile Blaga a spus clar ca acest contract va fi renegociat. "Saptamina viitoare pleaca o delegatie la Bruxelles pentru a pune la punct acest contract. In mod sigur, costurile vor fi mult mai reduse decit cele initiale", ne-a asigurat Blaga, care a refuzat sa faca alte precizari. "Nu vreau ca o declaratie de-a mea mai aspra sa inrautateasca lucrurile", a conchis Blaga.

Productie mica de politisti

Mai se confrunta cu deficit de personal, deoarece institutiile de invatamint din subordinea sa scot doar 1.400 de politisti anual. "In decembrie 2004, ne-am angajat in fata UE sa incadram, in urmatorii doi ani de zile, 18.000 de oameni la jandarmerie, 7.000 la politie si 5.400 la politia de frontiera. Pentru ca pierderile naturale - pensionarile, imbolnavirile si plecarile anticipate din sistem - sint cam aceleasi cu productia scolilor, vom apela la civili", afirma Blaga. Ministrul de Interne ofera si un exemplu in care, desi se aloca bani, nu se gasesc oameni: pentru frontiera de est si pentru Politia Deltei Dunarii nu sint foarte multi voluntari. "Fiecare se gindeste la familia lui. Politistii doresc sa asigure un loc de munca si sotiilor, lucru care e destul de greu de indeplinit in Delta", explica Blaga.

Concurenta: marile restante

Cei mai dificili pasi pe care Romania trebuie sa ii faca in domeniul concurentei sint legati de finalizarea evaluarii tuturor ajutoarelor de stat si de debarasarea de practica acordarii, in orice conditii, de sprijin financiar mamutilor industriali.

In domeniul concurentei, Comisia Europeana poate sa activeze clauza de salvgardare, pe motiv ca autoritatea care are sarcina de a evalua toate ajutoarele de stat, in speta Consiliul Concurentei, condus de Mihai Berinde, nu a finalizat analiza tuturor actelor normative prin care diferite societati comerciale au fost scutite de plata obligatiilor la buget. Spre exemplu, actele normative din 2003, precum si cele din al doilea semestru a lui 2004 nu au fost luate la puricat de Consiliul Concurentei si e greu de crezut ca, in timpul ramas pina la publicarea raportului de monitorizare, autoritatea mai are timp sa faca acest lucru.

Organismul de la Bruxelles reprosa, in raportul de tara din 2004, autoritatilor de la Bucuresti ca masurile de ordin fiscal nu par a fi supuse unui control suficient al ajutoarelor de stat. Aceasta moda a proliferat in ultimii 15 ani de zile, dind nastere unui stil de management profund neperformant. De exemplu, in siderurgie, in perioada 1993-2004, au fost acordate ajutoare in valoare de 1,4 miliarde de euro.

Scutiri

In al doilea semestru al anului trecut, societatile comerciale COST Tirgoviste, Combinatul Siderurgic Resita si Siderurgica Hunedoara au beneficiat de inlesniri la plata obligatiilor fata de stat, printr-un act normativ adoptat de guvernul Nastase.

Un alt caz este cel al societatii Termoelectrica. Printr-o hotarire de guvern din luna iulie a anului trecut, se garanta de catre ministrul Finantelor Publice un imprumut extern in limita a 190 de milioane de euro in scopul refinantarii, inainte de scadenta, a imprumutului contractat de catre societate, precum si pentru plata dobinzilor aferente. Consiliul Concurentei considera ca acest imprumut nu este un ajutor de stat. Numai ca practica in UE este diferita intr-un astfel de caz.

Avertismente europene

Comisarul european pe probleme de concurenta, Neelie Kroes, a avertizat de nenumarate ori Romania ca s-ar putea sa scrie un raport negativ, atragind atentia ca la Comisia Europeana exista o lista cu ajutoarele de stat acordate ilegal. Actiunea de recuperare a unor astfel de ajutoare este firava, Consiliul Concurentei solicitind recuperarea sumelor acordate ilegal de la Terom Iasi, Laminorul Braila, Aris Arad.

Probleme cu mentalitatea

Mentalitatea firmelor romanesti este inca ancorata in trecut. Reprezentantii casei de avocatura Nestor Nestor Kingston Petersen au declarat recent ca 80% dintre agentii economici incalca legea concurentei. Ilegalitatile se manifesta prin deturnari de clientela, abuz de pozitie dominanta, stricarea imaginii pe piata, presiuni pentru dislocarea fortei de munca si a clientelei, angajarea unor persoane de la o firma concurenta sau, pur si simplu, din lipsa banilor. Cea mai grava incalcare a regulilor concurentei este asocierea in carteluri.

Politica de clementa pe care Consiliul Concurentei a pus-o in aplicare nu a dat inca roade, pentru ca o singura firma a denuntat un astfel de cartel. In raportul de anul trecut, Comisia Europeana spunea ca "ar trebui intreprinse eforturi suplimentare pentru aplicarea unei politici de sanctiuni mai descurajatoare si pentru a acorda mai multa atentie prevenirii distorsiunilor grave ale concurentei". Consiliul Concurentei a dat doar doua amenzi drastice pentru intelegerile la pret, pe piata cimentului (28 de milioane de euro) si pe cea a operatorilor fluviali (3 milioane de euro).

Cazul RAFO: nimeni nu raspunde

In luna noiembrie a anului trecut, guvernul Nastase adopta o ordonanta de urgenta prin care AVAS prelua de la Ministerul Finantelor Publice creantele fiscale reprezentind impozite, taxe, contributii si alte venituri fiscale, inclusiv accesoriile aferente acestora, datorate de societatile RAFO si Carom, ambele din Onesti. Adica 16 mii de miliarde de lei vechi. Pe documentul respectiv si-au pus semnatura Adrian Nastase, premier, Gheorghe Gherghina, secretar de stat in Ministerul Finantelor, actualmete consilier la BNR, Mircea Ursache, seful AVAS, Ion Stoica, presedinte la Autoritatea Nationala a Vamilor, si Andrei Grigorescu, secretar de stat in Ministerul Economiei. In aceasta primavara, Parlamentul, controlat de Coalitia PNL-PD-UDMR-PC, a respins actul respectiv.

Justitie: rechini inca in libertate

Reforma Justitiei si combaterea coruptiei sint de departe cele mai sensibile capitole ale integrarii. La nivel formal, o buna parte dintre angajamentele asumate de Romania in aceste domenii au fost indeplinite, dar pina in prezent nu s-au simtit inca rezultatele concrete, in special cele legate de lupta impotriva coruptiei.

Ca punct de plecare in aceste doua domenii - reforma Justitiei si relansarea luptei anticoruptie - Comisia Europeana a cerut Romaniei sa inceapa cu crearea unor instrumente de lucru. Astfel, s-au solicitat o strategie si un plan de actiune privind reforma sistemului judiciar. In ceea ce priveste combaterea coruptiei, s-a cerut mai intii un audit al politicilor anticoruptie aplicate de Romania in ultimii ani, care sa explice lipsa rezultatelor de pina atunci si care trebuia sa fie realizat de o organizatie independenta. Auditul a fost facut de organizatia Freedom House Washington, iar concluziile si recomandarile studiului care au rezultat au fost incluse in strategia si planul de actiune anticoruptie. Aceste patru documente au fost prezentate Comisiei Europene in primavara acestui an, primind note bune din partea expertilor europeni, apoi au fost adoptate de guvern. Adevaratele probleme au inceput odata cu urmatoarea etapa, adica transpunerea in practica a teoriilor expuse pe hirtie.

Cine repartizeaza dosarele

In ceea ce priveste reforma sistemului judiciar, Comisia Europeana a formulat doua solicitari exprese care, daca nu sint indeplinite, pot duce la aminarea integrarii Romaniei in UE pina in 2008. Prima cerinta este generala si se refera la respectarea pas cu pas a angajamentelor incluse in planul de actiune pe reforma Justitiei. Oficialii Ministerului Justitiei sustin ca din acest punct de vedere nu au existat intirzieri mai mari de citeva zile.

Cea de-a doua cerinta este mai concreta si se refera la modul in care sint repartizate dosarele in cadrul instantelor. Pina anul trecut, practica era ca presedintele instantei sa repartizeze dosarele completelor de judecatori, metoda care ridica numeroase suspiciuni, fiind considerata ca favorabila dezvoltarii coruptiei. In tarile europene, dosarele sint repartizate aleatoriu, cu ajutorul calculatorului, iar Comisia Europeana a cerut si Romaniei sa introduca acelasi sistem. Avind in vedere ca deocamdata nu toate instantele din tara au fost dotate cu calculatoare, institutiile care monitorizeaza indeplinirea acestei conditii sint Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) si Ministerul Justitiei (MJ). Ambele au raportat ca repartizarea aleatorie a fost introdusa cu succes la toate instantele. O delegatie de experti ai Comisiei Europene a vizitat in iunie mai multe curti de apel si tribunale din Bucuresti, Cluj si Iasi, concluziile fiind bune.

Lipsesc marile dosare

Cea mai mare problema ramine in continuare combaterea coruptiei, care face obiectul a doua dintre conditiile a caror neindeplinire atrage activarea clauzei de salvgardare. Prima dintre aceste conditii cere "sa se accelereze considerabil lupta impotriva coruptiei, in special a coruptiei la nivel inalt". Or, aici, principalele dovezi ale "accelerarii", adica dosarele de mare coruptie, nu prea exista. Potrivit oficialilor din Ministerul Justitiei (MJ), chiar acesta ar fi principalul element lipsa in rapoartele transmise periodic la Bruxelles: cazurile de coruptie la nivel inalt, acei "pesti mari" la care se refera din cind in cind reprezentantii Comisiei Europene in mesajele pe care le adreseaza Romaniei.

Saptamina trecuta, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie (PNA) a definit marea coruptie ca fiind "traficarea unei inalte functii in stat de catre cel care ocupa acea functie, cu scopul de a atrage foloase necuvenite pentru el sau pentru altii". Ministrii, parlamentarii si magistratii sint cei care ocupa "functii inalte" in stat. In aceeasi categorie ar mai putea fi cuprinsi si presedintii de Consilii Judetene sau primarii oraselor mari, din rindurile carora au aparut in ultimii ani cei supranumiti "baroni" locali.

"Daca am avea macar doua sau trei cazuri de mare coruptie care sa fie trimise in judecata de procurori, avind in vedere ca timpul scurt pe care il mai avem la dispozitie nu permite si obtinerea unor sentinte de condamnare, perceptia asupra acestei probleme s-ar imbunatati semnificativ", a precizat Laura Stefan, director al Directiei pentru Combaterea Criminalitatii si a Coruptiei din MJ, departament care monitorizeaza implementarea politicilor anticoruptie si raporteaza progresele in acest domeniu la Comisia Europena.

Mai putine moase anticoruptie

Potrivit planului de actiune anticoruptie, in luna iulie trebuia sa se realizeze un raport referitor la toate structurile care se ocupa cu prevenirea si investigarea coruptiei, pentru a se opera modificari acolo unde exista suprapuneri de responsabilitati. Potrivit MJ, raportul va fi gata abia la sfirsitul acestei luni, fiind asteptate concluziile finale ale unui expert Phare. Acest document este necesar pentru a se indeplini o alta conditie impusa de Comisia Europeana in cadrul clauzei de salvgardare: "Reducerea considerabila a numarului autoritatilor care previn si investigheaza coruptia pina la sfirsitul lui 2005, astfel incit sa se elimine suprapunerile de competente".

PNA, blocat de incompetenta si ingradit de lege

Parchetul National Anticoruptie (PNA) este institutia de la care se asteapta cel mai mult in ceea ce priveste combaterea coruptiei la nivel inalt. Comisia Europena cere ca, incepind cu aceasta toamna, PNA sa transmita anual "un raport convingator" privind activitatea sa. Este greu de crezut ca primul raport, care trebuie sa fie gata in noiembrie, va fi cu adevarat "convingator", avind in vedere cele mai recente evaluari ale PNA, facute publice saptamina trecuta de seful acestei institutii, procurorul general Daniel Morar.

Acesta a criticat slaba calitate profesionala a procurorilor din PNA, precum si sufocarea institutiilor cu dosare de coruptie mica si medie. Situatia dificila a PNA a fost complicata si mai mult de o decizie a Curtii Constitutionale care interzice practic procurorilor anticoruptie sa cerceteze senatori sau deputati. Astfel de anchete pot fi facute, incepind cu luna mai a acestui an, numai de Parchetul de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ).

Aceasta decizie a Curtii Constitutionale a obligat PNA sa transfere la PICCJ toate dosarele care vizau parlamentari (in numar de opt). Astfel, in prezent avem un Parchet special creat pentru combaterea coruptiei la nivel inalt, dar care nu are acces la "nivelul inalt" al Parlamentului si, uneori, al guvernului, avind in vedere ca multi dintre ministri sint in acelasi timp deputati sau senatori.

Ministerul Justitiei intentioneaza sa remedieze aceasta situatie prin transformarea PNA intr-un departament autonom al Parchetului General. Un proiect de lege in acest sens urmeaza sa fie discutat in guvern pina la sfirsitul acestei luni. Dupa ce PNA va recapata posibilitatea de a ancheta parlamentari susceptibili de coruptie, cele opt dosare trimise in luna mai la PICCJ se vor intoarce probabil inapoi la PNA.

Desi a zugravit in culori destul de cenusii mostenirea pe care a primit-o de la fosta conducere a PNA, destituita pentru rezultatele foarte slabe din ultimii trei ani, procurorul general Daniel Morar a afirmat ca pina la finele anului se asteapta rezolvarea citorva anchete finalizate pe marea coruptie.