Au fost ministri vehiculati permanent de toate cotidianele, nu doar de unul, pe lista remanierii. Un Gheorghe Dobre, o Sulfina Barbu... Nici unul nu s-a clintit, PD alegand tactica schimbarii ministrului de la integrare, usor de dat afata atat timp cat si statele lui in partid erau foarte noi. Ca si in cazul Ancai Boagiu "new entry" la Integrare, o coarda puternica ii uneste pe cei doi: sunt oamenii lui Traian Basescu. Acelasi Traian Basescu pe teritoriul caruia, in carciuma preferata de langa Palat, s-au parafat nuantele pentru make-up-ul de toamna al Executivului. Acelasi presedinte care a sters in decembrie toate ecuatiile de pe tabla PD a numirilor de ministri si a transferat jumatate din Primaria Capitalei la Palatul Victoria. Acelasi comandant obisnuit sa aiba in mana tot: echipaj, motoare, combustibil...

PRIMUL GUVERN. In decembrie anul trecut, cand a fost injghebat Cabinetul Tariceanu, nici unul dintre ministrii pe care ii dorea PD nu a mai ajuns in functie. Lista cu care Emil Boc s-a dus la Cotroceni a fost rasturnata suta la suta si presedintele PD a venit ridicand din umeri in fata conducerii partidului.

Traian Basescu isi mutase directorii din Primaria Capitalei pe lista Executivului: Cristina Parvulescu la Integrare, Gheorghe Dobre la Transporturi, Sulfina Barbu la Mediu. Singurul pe care si PD il dorea, Vasile Blaga, a lasat postul de consilier la Cotroceni pentru a prelua Internele. La Justitie, tot Basescu a adus-o pe Monica Macovei, nemembru PD. Boc si-a adus si el un om, pe Mircea Miclea de la Invatamant. Liderii PD au ramas cu buza umflata, multumindu-se doar cu Videanu vicepremier. Cand acesta a plecat la Primarie, tot Traian Basescu a adus si inlocuitor, pe cumatrul sau, Gheorghe Seculici.

"APTI" PENTRU REMANIERE
Ministrul Mediului, Sulfina Barbu, si cel al Transporturilor, Gheorghe Dobre, s-au numarat printre membrii Cabinetului Tariceanu pe care romanii ii doreau cel mai mult sa fie schimbati din functie, potrivit unui sondaj de opinie CURS, realizat la comanda Jurnalului National si a Antenei 1, in perioada 5-15 august 2005. Astfel, 25% dintre cei chestionati s-au pronuntat pentru schimbarea lui Mircea Cinteza, 13% pentru Sulfina Barbu si 9% pentru Ionut Popescu.

Locurile urmatoarele in topul remanierii sunt ocupate de Mircea Miclea (Educatie) - 7%, Gheorghe Dobre (Transporturi) - 5%, Monica Macovei (Justitie) - 5%, Gheorghe Flutur (Agricultura) - 5%, Vasile Blaga (Interne) - 4%, Gheorghe Barbu (Munca) - 3%, Codrut Seres (Industrie) - 2% si Ene Dinga (Integrare) - 1%. 3% s-au pronutat pentru un alt minister unde ar trebui schimbat ministrul, iar 18% nu stiu sau nu raspund. Sondajul a fost realizat pe un esantion de 2.000 de subiecti cu varste de peste 15 ani, eroarea maxima fiind de +/- 2,2% la o probabilitate de 0,95.

Sulfina Barbu rezista vantului remanierii

Sulfina Barbu a ramas in functie desi evolutia sa la conducerea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor a fost un sir neintrerupt de gafe, balbe si masuri fara nici o logica si justificare. Ea a fost de la bun inceput doar o solutie de conjunctura la conducerea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor. Venita de la Primaria Capitalei la ordinul direct al lui Traian Basescu, dar fara experienta, Sulfina a aratat imediat ca nu se pricepe la domeniul pe care a fost aleasa sa-l conduca. Ministrul a iesit la rampa printr-o declaratie de presa despre calitatea apei potabile din Bucuresti care a facut deliciul opiniei publice.

BUGETE NEVERIFICATE. Urmatoarea mutare a Sulfinei a fost aprobarea tuturor bugetelor care i-au fost propuse. Fara macar sa verifice, Sulfina a impartit in stanga si in drepta banii ministerelor, aproband tot ceea ce i s-a cerut. Cel mai cunoscut exemplu este cel al banilor atribuiti Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Specialistii institutiei au cerut achizitionarea diferitelor materiale si fonduri pentru continuarea unor lucrari in Delta. Desi erau obisnuiti sa primeasca foarte putin, sub motivatia bugetului de austeritate, la inceputul lui 2005 au fost foarte uimiti sa vada cum toti banii ceruti le sunt aprobati.

Sulfina si-a dat seama abia acum dupa 6 luni de gafa facuta si a inceput sa reduca drastic fondurile. Echipa care o ajuta pe Sulfina la minister a fost aleasa in urma unei selectii de dosare. Oamenii care au candidat au venit pe posturile de secretari de stat doar pentru ca erau membri ai partidelor din Coalitie si nu pentru ca ar fi avut vreodata de-a face cu ecologia. S-a ajuns, astfel, in situatia aberanta ca un fizician sa devina secretar de stat, iar un fost dealer auto sa se ocupe din partea ministerului de problemele legate de aderare la UE. Competenta echipei de secretari de stat a fost probata cu varf si indesat in timpul inundatiilor catastrofale care au lovit tara.

Sulfina a anuntat in ianuarie faptul ca toate institutiile din subordinea ministerului vor fi verificate, pentru ca in acest fel sa se vada daca cei care le conduc sunt buni manageri sau nu. Verificarile nu au avut niciodata loc, iar inlocurile au fost facute nu pe criterii de competenta, ci exclusiv pe apartenenta politica. Procesul a fost insa tergiversat foarte mult, fapt care a dat peste cap lucrurile la toate nivelurile. Practic, timp de cateva saptamani nimeni nu a facut nimic in sistem, toata lumea asteptand sa vada daca directorii de institute vor fi schimbati din functie si cine sunt cei care ii vor inlocui. Prima schimbare anuntata a fost cea a directorului Autoritatii Nationale de Meteorologie. Motivul? Fostul director nu a dat prognoze bune, desi institutia beneficiaza de cea mai performanta aparatura.

GUVERNATORUL DELTEI. In luna aprilie, Sulfina Barbu l-a inlocuit din functie pe guvernatorul Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, Virgil Munteanu, cu Paul Cononov. In vreme ce Munteanu este un specialist in domeniu, munca sa fiind rasplatita cu numeroase distinctii ecologice, primite din partea unor prestigioase institutii internationale, Cononov era la momentul numirii, managerul unei firme falimentare de salubritate din Tulcea. Lipsa de experienta in domeniu nu l-a impiedicat sa fie numit la conducerea ARBDD, fapt care a starnit reactii internationale dintre cele mai vehemente.

Motivele schimbarii au fost cel putin ilare: guvernatorul a fost arogant, nu a prezentat un plan strategic privind Rezervatia (acest plan exista din 1995 si a fost elaborat impreuna cu specialistii programului "Omul si Biosfera" - UNESCO), situatia ecologica a Deltei nu este cea mai buna (ARBDD a primit nenumarate distinctii pentru masurile ecologice luate in perioada 2000-2005). Imediat dupa inlocuire, Munteanu a primit oferte de a lucra in strainatate pentru diverse Conventii. Din noua functie, Cononov - poreclit rapid guvernatorul-gunoier - a autorizat pescuitul la sturioni in prohibitie, fapt nemaiintalnit nici macar pe vremea lui Ceausescu, a modificat vecinatatile zonei strict protejate de la Grindul Chituc si a preferat sa plece in strainatate la diverse simpozioane in loc sa se ocupe de probleme Rezervatiei. Una dintre ele, problema canalului ucrainean Bistroe, pe care Kievul intentioneaza sa-l construiasca in Delta Dunarii.

LUATA DE VALURILE INUNDATIILOR
Sulfina este pusa la zid de toata presa pentru masurile luate in timpul inundatiilor din Banat. Sinistratii o acuza ca nu au fost informati din timp despre potopul care urma sa vina, dar ministrul se apara spunand ca a trimis la timp toate avertizarile, dar acestea nu au fost luate in seama. Incercand sa remedieze cat mai repede situatia, Sulfina decide sa achizitioneze din Ungaria mai multe pompe cu care sa scoata apa din satele afectate. Dupa ce contractul este incheiat, se descopera ca astfel de pompe existau si in Romania si puteau fi achizitionate pentru preturi mult mai mici.

Citeste si:

La cateva zile dupa incident, explicatiile Sulfinei s-au batut cap in cap cu cele ale prim-ministrului. Ministrul a incercat apoi sa explice dezastrul prin faptul ca lucrarile de indiguiri facute intre 2000 si 2004 ar fi fost facute de firma la care actionara era sotia unui fost ministru pesedist. Acuzele i-au vizat pe toti ministrii mediului din guvernarea PSD, insa l-au ocolit in mod surprinzator pe unul singur: Petre Lificiu. Misterul s-a evaporat rapid. Lificiu a sustinut-o pe Sulfina cand aceasta a fost audiata de comisia parlamentara, inainte de investitura. Lipsa de cunostinte in domeniu ar fi facut-o o a doua "blonda de la Integrare".

NUMIRI INTARZIATE
Tot in luna aprilie, ezitarile Sulfinei au provocat un protest international indreptat impotriva Romaniei. Mai multi specialisti romani in ecologie care ne reprezentau tara la organisme internationale au fost inlocuiti, iar in locul lor nu a fost numit nimeni. Si asta din simplul motiv ca foarte putini din membrii Aliantei PNL-PD se pricep la probleme de protectia mediului si ecologie. Aceste intarzieri au dat peste cap programele unor comisii care nu si-au putut desfasura activitatea.

Mai multe organisme de la Geneva au trimis scrisori la Misiunea Diplomatica Romana din acest oras sesizand aceasta institutie cu privire la intarzieri si cerand insistent ca aceasta situatie sa fie remediata cat mai curand. Misiunea diplomatica de la Geneva a informat imediat Ministerul de Externe de la Bucuresti despre problema jenanta aparuta si a fost nevoie de o scrisoare a ministrului de Externe, Mihai Razvan Ungureanu, pentru ca Sulfina Barbu sa se apuce de treaba si sa numeasca inlocuitorii.

DEFICIENTE
Mediul este unul dintre capitolele la care Romania sta cel mai prost in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana. Conform negocierilor cu europenii, tara noastra trebuie sa investeasca in 2005 si 2006 cate 2,5 miliarde de euro numai pe programe de mediu. Problema cea mare este ca banii s-ar gasi, insa nu exista programe pe care sa fie cheltuiti si nici persoane care sa le faca, din moment ce majoritatea specialistilor au fost inlocuiti cu persoane din cadrul coalitiei.

Concesie pentru Boagiu

Anca Boagiu este una dintre cele mai cunoscute "opere" politice ale lui Traian Basescu. In 2000, cand a numit-o ministru al Transporturilor in locul sau, numele ei nu ii era cunoscut nici macar lui Petre Roman, seful PD, sau altor ministri. Boagiu conducea atunci Unitatea de Management al Proiectelor din cadrul ministerului si avea pe mana Programul RICOP cu Banca Mondiala. Avea 31 de ani si spunea ca pentru ea Traian Basescu este "maestrul" pe care vrea sa il urmeze. O data cu alegerea lui Basescu in fruntea PD, Boagiu a fost parte a echipei lui si a fost aleasa in Biroul Permanent.

A preluat, nu fara scandaluri, organizatia Sector 2, din partea careia candideaza la alegerile din 2004 la functia de primar de sector. Basescu o sustine in campanie garantand pentru ea. "O stiu de cand se juca in fata blocului cu ceilalti copii, in pamant, ca sa nu zic altfel. Am regasit-o cand era inginer constructor si purta cizme de cauciuc pe santier", a povestit Basescu emotionat. Boagiu este unul dintre cei doi reprezentanti ADA care pierd alegerile.

CONDITIE INCALCATA. La intocmirea Guvernului din decembrie 2000, Anca Boagiu era in calcul pentru sefia ministerului pe care l-a mai condus, cel al Transporturilor. Traian Basescu impune insa regula ca in noul Cabinet sa nu fie numit nici un ministru din perioada 1996-2000. La acest principiu, iata, se renunta acum, o data cu intrarea in Cabinet a Ancai Boagiu.

CONTESTATA. In jurul Ancai Boagiu au aparut de-a lungul timpului nenumarate controverse, plecand de la spatele politic pe care i-l asigura Traian Basescu pana la propriile demersuri politice. La finalul primului mandat de ministru i s-a reprosat esecul legat de Autostrada Bucuresti-Pitesti, plina de cratere la doar cateva luni de la finalizare. Lucrarile incepusera pe vremea lui Basescu, insa Boagiu se declarase multumita de rezultat la inaugurare. In interiorul PD, activitatea ei pe planul politicii externe a fost criticata. Nici acum numirea ei in Guvern nu a fost scutita de critici, ele venind chiar din partea unui coleg de Alianta, Norica Nicolai, care a opinat ca desemnarea Ancai Boagiu nu va rezolva problemele de aderare.

A TREIA INCERCARE
Numirea Ancai Boagiu in fruntea Ministerului Integrarii este a treia incercare pentru acest minister. Mai intai a fost dezastrul numit Cristina Parvulescu. Tot protejata de-a lui Basescu, pe care seful statului a aruncat-o de la sefia unei directii din Primaria Capitalei in pline audieri din Parlament. Dezastru total. Blonda de la Primarie nu a stiut nici macar diferenta dintre Consiliul Europei si Consiliul European, nici criteriile politice de aderare. Singurul lucru pe care a putut sa-l bajbaie Cristina Parvulescu a fost ca integrarea europeana este principalul obiectiv al tuturor partidelor politice, dar si acest lucru a fost citit de pe foaie. Dupa 45 de minute de chin, comisia a refuzat sa o avizeze pentru postul de ministru. Ea a fost inlocuita rapid cu Ene Dinga, ale carui rezultate au dus la remanierea sa dupa opt luni.

Dobre, mana dreapta

Ministrul Transporturilor era si el pe lista remanierii dorite de premierul Tariceanu. Nu si de Traian Basescu insa, caruia Gheorghe Dobre i-a fost mana dreapta si in Ministerul Transporturilor, si in Primaria Capitalei. Dobre a fost secretar general al ministerului intre 1998 si 2000, pentru ca o data cu alegerea lui Basescu la Primaria Capitalei sa il urmeze, preluand functia de director executiv al celui mai important departament - Directia de Inspectie si Control General din cadrul Primariei. In PD, Dobre a intrat in 2001, anul in care Basescu a fost ales presedinte. Cand a fost numit ministru in 2004, decizia a fost tot a lui Basescu.

CRITICI. Schimbarea traseului coridorului IV pan-european i-a adus critici ministrului Dobre atat din partea oamenilor de afaceri romani, cat si a PSD, care a cerut demiterea acestuia. Mai grav insa, semnalul l-a dat presedintele grupului crestin-social din Parlamentul European, Markus Ferber, care a atras atentia ca in locul coridorului IV pan-european ar putea fi trasata o noua axa rutiera, care ar exclude Romania. Lui Dobre i se reproseaza totodata ca nu construieste autostrazi. El anunta insa ca pana in 2010 vor fi dati in folosinta 826 de km de autostrada.