Desi mai este atat de putin timp pana la posibila integrare a Romaniei in Uniunea Europeana, birocratia de la Bucuresti persista in a avea o capacitate mai mult decat limitata de absorbtie a fondurilor europene. Expertiza insuficienta pentru intocmirea corecta a proiectelor, fluctuatiile prea dese de personal, proasta organizare a licitatiilor, lipsa unui cadru legislativ complet si, in fine, coruptia sunt fenomene ce concura la mentinerea actualei stari de lucruri, de mai bine de un deceniu.

Paradoxal, acolo unde avem cea mai mare nevoie de investitii, in infrastructura rutiera si ferata, lucrurile par sa se miste extrem de incet. Despre toate acestea a vorbit corespondentului nostru la Bruxelles, Erich Unterwurzacher, seful Unitatii ISPA (Instrumente Structurale de Preaderare) a Comisiei Europene.

- Care este valoarea fondurilor ISPA pentru 2005 si care sunt sumele prevazute pentru anii urmatori?
- 348 milioane de euro pentru 2004 si 375 de milioane pentru 2006. in trecut, am prevazut fonduri semnificative prin ISPA pentru 46 de proiecte romanesti, adica 1,80 miliarde euro pentru perioada 2000-2005. Fondurile au fost alocate aproape in totalitate, iar cele pentru 2006 vor fi disponibile la finele acestui an.

- Care a fost puterea de aborbtie a Romaniei?
- Daca priviti la statistici, veti vedea ca, din cele 1,80 miliarde dedicate Romaniei, au fost consumate pe proiecte aproximativ 380 de milioane de euro, ceea ce reprezinta o capacitate reala de absorbtie doar de 18-19%. Nu este o tragedie fara margini, dar nici nu este mult. Este o tragedie daca facem o comparatie cu alte tari pentru care dispunem de statistici similare: in acest caz, Romania se afla in partea de jos a tabelului.

Problema a fost legata de calitatea primelor proiecte care au fost prezentate pentru fonduri ISPA in 2001-2002. Au existat serioase probleme in alcatuirea proiectelor respective care au intarziat procedurile de licitatie si implementare. Probleme existente la nivelul sistemului de origanizare a licitatiilor sunt reflectate, de asemenea, la nivelul acestor statistici.

- Alte tari au o capacitate mai mare de absorbtie a fondurilor comunitare? Au stiut sa faca proiecte mai bune si sa beneficieze, in consecinta, de banii europeni? Care este situatia in Bulgaria?
- Nu pot fi trase concluzii uniforme in ce priveste experienta fostelor tari candidate, pentru ca totul a depins de sectoarele pentru care au fost destinate fondurile - mediul, spre exemplu, a fost intotdeauna complicat si a ramas complicat chiar in tari membre unde sunt folosite fondurile structurale. Domeniul infrastructurii este unul dificil si cere mult timp. Daca ne referim la Bulgaria, situatia este destul de asemanatoare. Ceea ce as vrea insa sa spun este ca Romania are proiecte importante deschise pentru acest an, dar problemele in organizarea licitatiilor publice sunt foarte comparabile cu cele ale Bulgariei. Iata unul dintre motivele pentru care cele doua tari, Romania si Bulgaria, sunt primite mai tarziu in UE decat celelalte 10 tari, iar situatia aceasta este reflectata de statistici.

- In situatia in care, din 2007, Delegatia de la Bucuresti nu va mai fi implicata in organizarea licitatiilor pentru proiectele ISPA, credeti ca se vor inmulti actele de coruptie?
- intotdeauna, coruptia reprezinta o problema de care trebuie sa avem mare grija si fata de care trebuie sa manifestam o foarte mare vigilenta. Iata de ce am declansat procedurile de ex-antecontrol in procedura de supraveghere facuta de Delegatia Comisiei Europene de la Bucuresti. O alta masura de prevedere o reprezinta auditurile facute in diverse stadii de executie a diverselor proiecte, proceduri pe care le vom continua si pe viitor si care reprezinta un argument major in ideea controlului, asa cum o facem de altfel si in cazul proiectelor din toate statele membre pentru a vedea modul in care au fost organizate licitatiile. Ceea ce vrem sa vedem este cat de serios au fost organizate aceste licitatii si, in caz ca exista probleme, cu siguranta ca vor fi luate toate masurile corespunzatoare pentru a se face corectiile necesare la fondurile acordate. Stim ca, in indicele international al transparentei in acest domeniu, Romania este situata foarte jos, si asta ne face sa fim foarte atenti. Ne putem baza si pe existenta unui birou antifrauda cu fonduri europene, existent la Bucuresti. Avem datoria sa supraveghem managementul corect al fondurilor europene si suntem ingrijorati deoarece starea prezenta a sistemului romanesc actual nu justifica afirmatia ca totul ar fi in regula.

- Puteti sa descrieti cateva dintre cele mai importante proiecte care urmeaza a fi realizate in Romania cu fonduri ISPA?
- Cele mai importante dintre cele 46 de proiecte romanesti sunt poate cele din domeniul infrastructurii, cale ferata si drumuri, cele care urmeaza sa lege tara dvs. de coridoare de transport transeuropene. Dar se inregistreaza serioase intarzieri in ce priveste primul proiect de cale ferata, adica a fost nevoie de doi ani ca proiectul sa fie lansat si alti doi pentru semnarea contractului, adica a fost nevoie de patru ani in loc de un an, un an si jumatate, cum ne asteptam noi. Este un proiect mare si important, Baneasa - Fetesti, conectarea vestului cu estul. As dori sa mentionez si doua proiecte in domeniul mediului. Primul este proiectul centralei de tratarea apelor uzate, proiectat a fi realizat cu Banca Europeana de Investitii, cu BERD, cu municipalitatea si cu un operator privat. Cred ca este un lucru pozitiv ca, dupa cativa ani de intarziere - ne-au trebuit patru ani de lucru -, acum, in fine, incepand cu anul trecut, s-a demarat finantarea proiectului. Al doilea grup de proiecte la care as vrea sa ma refer priveste tratarea deseurilor. Primul proiect in acest sens a inceput la Piatra Neamt, un proiect-pilot inceput in 2000. Au fost multe greutati, deoarece cred ca era o noutate a avea un asemenea sistem de tratarea deseurilor, dar acum avem o serie de asemenea proiecte in curs, proiecte bune si solide. Si asta este un semn foarte bun. Desigur, tratarea deseurilor solide este un proces mai complicat decat multe alte proiecte de mediu, deoarece nimeni nu doreste sa ofere suprafete de teren in apropierea unei localitati.

- Ati primit deja cererile financiare pentru ajutorul promis de UE pentru remedierea efectelor inundatiilor din Romania?
- Directia noastra generala, cea de politici regionale, dispune de doua instrumente specifice care pot fi accesate de Romania. Unul este fondul de solidaritate, si expertii nostri au primit deja o cerere din partea Romaniei dupa primele inundatii care au avut loc in primavara. Dupa primirea acestui document, am trimis Romaniei o cerere pentru clarificarea mai multor puncte, iar acum presupunem ca va veni o alta cerere dupa ceea ce am inteles ca au fost noile si mai devastatoarele inundatii din acesta vara. Fondul de solidaritate insa permite alocarea imediata a unor sume, imediat dupa producerea unor catastrofe si daca inca nu a venit o noua cerere din partea Romaniei, asta se poate explica prin faptul ca nu s-a facut o evaluare clara a pagubelor. Daca o cerere este trimisa imediat, noi vom cere date suplimentare, asa ca nu este o problema, doarece noi vom putea asigura o serie de fonduri care sa ramburseze cheltuielile facute de autoritatile nationale.

In ceea ce priveste ISPA, exista mai multe optiuni pe care, in luna iulie, le-am discutat deja cu ministrul Transporturilor din tara dvs. Asta priveste folosirea acelor fonduri ISPA care au ramas nefolosite de catre Romania, ele cifrandu-se la suma de 40 milioane de euro. Am discutat si am cazut de acord cu ministrii Transporturilor si al Finantelor ca aceste fonduri ramase libere sa fie folosite pentru reconstructia infrastructurilor - drumuri si cai ferate - care au suferit daune in judetele Bacau si Vrancea. Am mai discutat si am ajuns la un acord, sper ca acum deja au fost intreprinse toate cele necesare - ca cererile pentru toate aceste actiuni sa ne fie trimise la Bruxelles pana la finele lunii august, documentele ajungand, se pare, in acest moment, la coordonatorul national ISPA. in ce ne priveste, ne angajam sa urgentam la maximum procedura de aprobare a acestor cereri. Scopul nostru este, daca totul merge bine, sa avem decizia finala de finantare la finele lunii octombrie. Dar mingea se afla acum in terenul autoritatilor romane.

- Ce ar trebui facut din punctul dvs. de vedere pentru a elimina intarzierile si pentru a folosi banii alocati din fondurile UE?
- Unele aspecte au fost rezolvate, deoarece trebuie notat faptul ca exista o serioasa imbunatatire in calitatea proiectelor care au fost pregatite sau sunt acum in pregatire, mai ales la Ministerul Mediului, acolo unde exista o mare cantitate de proiecte, tocmai datorita faptului ca este vorba de proiecte de mai mici dimensiuni. Cred ca cea mai buna asigurare pentru implementarea rapida a proiectelor este tocmai calitatea inalta a procesului de pregatire a proiectelor respective. Se poate castiga mult timp pregatind foarte bine un proiect. Acesta este un aspect. Cel de-al doilea, de importanta cruciala, este ca, o data cu pregatirea proiectului, sa se lucreze si la documentele de licitatie, folosindu-se experienta deja existenta. Asa cum am mai spus, avem 46 de proiecte si cateva sute de contracte, sunt destul de asemanatoare, si asta este in folosul procesului de supraveghere. Deci, daca se invata din experienta trecuta, din documentele de licitatie deja aprobate de catre Delegatia Comisiei Europene de la Bucuresti, asta va duce la o marire a vitezei intregului proces. Urmatoarea etapa o reprezinta evaluarea licitatiei, este o parte tehnica unde este nevoie de multa experienta, si aici sunt ceva probleme care duc la intarzieri pentru ca, daca exista ceva in neregula, cei de la Delegatie nu vor accepta documentul, el este trimis inapoi si asta cere timp si, in cel mai rau caz, trebuie sa anulam intreaga procedura de licitatie. Procedura de licitatie este cea mai importanta problema, iar Romania trebuie sa invete din experientele trecutului si sa intareasca echipele existente si sa mentina oamenii in pozitiile lor. Este ceva deosebit de important deoarece, daca vorbim atat de mult de sustenabilitate in domeniul mediului inconjurator, atunci exista si o sustenabilitate la nivelul administratiei, la nivelul oamenilor care lucreaza in administratie, in organismele care implementeaza proiectele. Daca cei care au experienta necesara vor ramane pe locurile lor, atunci am convingerea ca vom reduce intarzierile in mod semnificativ. Mai sunt si alte probleme, in domeniul transporturilor, spre exemplu: nu mai trimiteti proiecte pentru finantare atat timp cat nu a fost rezolvata definitiv problema cumpararii terenurilor necesare. Aproape toate proiectele privind drumurile sunt intarziate din cauza unor probleme legate de achizitionarea terenurilor. La modul ideal, atat Guvernul, cat si institutiile care elaboreaza asemenea proiecte ar trebui sa treaca legile necesare, sa puna la punct procedurile administrative de care e nevoie si trebuie sa fi si alocat bugetele pentru compensari sau exproprieri. Si aceasta este o cauza semnificativa a intarzierilor.


Despre autor:

Adevarul

Sursa: Adevarul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.