Desi par cam multi cei care ii asigura paza presedintelui Traian Basescu, rolul lor este foarte bine definit. Cei patru sau mai multi ofiteri de protectie din jurul unui inalt demnitar formeaza ceea ce in limbaj de specialitate se numeste "Inelul 1". Sarcina acestuia este de a-l apara cu propriile trupuri pe presedinte si de a-l scoate din zona in care a fost declansat un eventual atac terorist. Este mai apoi sarcina grupei de interventie antiterorista de a-i neutraliza sau anihila pe atentatori. Mai exista si alte grupe de protectie.

Cum a dat Bush mina cu "poporul de sepepisti"

Nu de putine ori, printre muritorii de rind pe care, se stie dinainte, intentioneaza sa-i salute presedintele se amesteca si militari SPP sau ai altor structuri ale sistemului national de siguranta.

Distractiv, in acest sens, a fost momentul in care presedintele Statelor Unite, George W. Bush, aflat in vizita la Bucuresti, a coborit de la tribuna sa dea mina cu poporul. Numai ca, surpriza si nu prea, poporul era de fapt…poporul de sepepisti. Cel putin cinci dintre cei vreo zece cu care a dat mina erau ofiteri antitero sau de protectie din SPP.

"Principala", tinta nr. 1 din coloana oficiala

Par multe si autovehiculele coloanei prezidentiale. Primul vehicul dintr-o coloana oficiala este antemergatorul. Acesta are rolul de a avertiza asupra eventualelor viraje sau posibile obstacole (biciclisti aflati in trafic). "Principala" este autovehiculul blindat, de constructie speciala, in care se afla presedintele. In principala, este recomandat sa se afle doar presedintele si aghiotantul. In caz de atac, acesta il trage pe presedinte din dreptul geamurilor si se arunca peste el, devenindu-i astfel scut viu. In stinga, si cam pe contrasens, circula in paralel cu "Principala" vehiculul cu grupa de protectie. In caz de atac, aceasta asigura retragerea in siguranta din zona de atac a "Principalei".

In spatele "Principalei" se afla vehiculul cu cei mai fiorosi dintre militarii SPP, cei din grupa de interventie antiterorista. Imediat in spatele antiteroristilor se afla rezerva pentru "Principala", in caz ca aceasta se defecteaza. Pentru remedierea defectiunilor se afla prin preajma un alt vehicul, cel al "Interventiei tehnice" si un echipaj de interventie pirotehnica. In aceeasi coloana mai pot fi zarite autospeciale: una pentru transmisiuni - asigurarea legaturilor telefonice speciale pentru seful statului - si o autosanitara cu tot ce trebuie pentru resuscitarea sefului statului. Coloana este incheiata de o masina de politie.

Presedintele iese din masina numai cu aviz

Desi pare o ciudatenie, iesirea presedintelui din autovehicul doar dupa ce aghiotantul ii va fi deschis portiera are explicatia sa. Nu e deloc vreun gest boieresc. Aghiotantul deschide portiera doar cind, dupa ce s-a asigurat ca nu e nici un pericol la adresa presedintelui, seful de misiune ii da avizul.

Traseele pe care circula seful statului sint bine stabilite dinainte. Pentru a preintimpina orice pericol, sint stabilite minimum trei variante ale traseului prezidential. In ultimul moment, seful misiunii dispune de o varianta. De obicei, se cunosc zonele posibil vulnerabile de pe traseu, daca in locuintele care au vedere directa la strada se afla persoane care ar putea atenta la viata presedintelui, si se sporeste vigilenta. In general, ferestrele, balcoanele si acoperisurile sint observate atent pentru a nu aparea cineva cu vreo arma indreptata spre coloana oficiala.

Si un copil poate devia traseul presedintelui

Citeste si:

Intr-o astfel de situatie s-a aflat SPP in urma cu mai multi ani, la Alba Iulia, in coloana oficiala a presedintelui. Pe traseul de baza, intr-un bloc, la un balcon a aparut brusc, exact cu citeva momente inaintea sosirii coloanei, un copil cu un obiect ce parea o arma. Prin binoclu s-a vazut ca era o pusca de jucarie si ca pustiul era singur. Totusi, nu s-a riscat, evident, neutralizarea bietului copil, dar nici nu s-a fortat trecerea. Seful de misiune a dispus rapid alegerea uneia dintre variantele de rezerva.

Luminita de pe chelia lui Basescu

Ultima oara, cea mai serioasa problema a pus-o luminita rosie de pe chelia presedintelui. Specialistii SPP ne-au declarat ca nu s-a actionat pentru indepartarea din zona a presedintelui si nici nu s-a facut zid in fata sa pentru ca, prin instalatiile de vedere in nocturna, ofiterii SPP au vazut ca e vorba despre un barbat care agita o lanterna. Ulterior, interpelat, acesta si-a cerut scuze, dar a declarat, si nu a avut nimeni motive sa nu-l creada, ca voia sa i-l arate astfel pe presedintele Basescu unui coleg care nu-l observase in multimea din fata lor.

De la Ceausescu la Revelionul lui Basescu

Conform unor specialisti in domeniu consultati de "Cotidianul", cei patru presedinti de pina acum ai Romaniei au reprezentat tot atitea stiluri diferite. Fiecaruia dintre ele, serviciul de specialitate i s-a adaptat.

Pentru acesta, Ceausescu era "clientul" ideal. Traseele pe care circula erau verificate non stop, accesul in cladirile in care intra fiind total restrictionat pentru plebe. Locuitorii apartamentelor din blocurile de pe traseele prezidentiale sau salariatii care lucrau in cladiri de pe traseu erau, si ei, aspru verificati. Situatia nu a diferit prea mult in primele mandate de dupa 1990 ale lui Ion Iliescu. S-au pastrat, mult timp, aceleasi metehne ale Directiei 5 a Securitatii. Agresivitatea SPP era un lucru normal.

Practic, SPP s-a democratizat fortat, o data cu venirea la putere a lui Emil Constantinescu. Accesul in preajma si in cladirile in care venea si presedintele era mult mai lejer. Cu Traian Basescu lucrurile s-au schimbat si mai mult. Ofiterii SPP au luat contact cu noul stil prezidential chiar in noaptea de Revelion. Obisnuiti ca doar tura de serviciu sa fie sacrificata in noaptea de Revelion, SPP-istii si-au luat adio de la aceasta obisnuinta si au primit botezul contactului cu noul, pe atunci, sef al statului. O buna parte din structura SPP a fost adusa de acasa in Piata Universitatii, pentru a asigura zona in care s-a aflat presedintele. O alta parte a fost dislocata la Predeal, unde seful statului a chefuit pina in zori si unde a mai ramas citeva zile.

Legende si cutume in SPP

Un presedinte al Romaniei nu este de capul lui o data cu preluarea mandatului de sef al statului. El trebuie sa se supuna unor norme de securitate pe care nu i le impune, ci i le prezinta structura militara specializata in asigurarea securitatii demnitarilor, in cazul nostru SPP. Conform unor surse, e posibila chiar semnarea unui fel de contract in care seful statului sa accepte sa se supuna normelor de protectie. Acest serviciu s-a supus, de fiecare data, dorintei sefului statului de a avea o garda mai mult sau mai putin dominanta.

Specialistii SPP contactati de "Cotidianul" ne-au explicat ca, de fiecare data, structura de protectie a unui inalt demnitar este proiectata in functie de cerintele acestuia, dar astfel incit actul propriu-zis de asigurare a securitatii sa nu fie afectat in nici un fel. Cu alte cuvinte, chiar daca Traian Basescu vrea o garda mai putin vizibila decit cea a lui Ion Iliescu, acest lucru se petrece prin redimensionarea si redistribuirea fortelor SPP. Adica vor fi mai putini ofiteri de protectie in jurul presedintelui, dar mai multi in zone apropiate lui. Nu e posibil sa plece fara garda. Desi, conform legendei, astfel de cazuri au avut loc: ba cind a plecat la cumparaturi sarind gardul pe la vecini, ba cind s-a dus sa se plimbe plecind de la Palat cu masina proprie, dupa care a fost cautat de SPP cu politia.

Pina la dovedirea acestor patanii, ramin doar legendele. In general, SPP ii propune unui demnitar norme care sa il fereasca de orice pericol. Printre acestea se afla si recomandarea sa nu conduca singur masina, sa plece intotdeauna insotit, sa ceara asigurarea unei locuinte usor de pazit si greu de atacat si dotarea acesteia cu sisteme de supraveghere si paza specializate. Desi se crede ca e o norma impusa de regulile de securitate, de fapt, cerinta ca seful statului si premierul sa nu zboare cu acelasi avion sau sa circule cu acelasi vehicul e o cutuma. La fel, e mai mult o cutuma si nu o norma impusa faptul ca seful statului sau premierul sa nu conduca singuri vehicule.