Intr-un interviu in exclusivitate pentru ZIUA, ministrul roman de Externe Mihai Razvan Ungureanu explica demersurile intreprinse de diplomatia romana la Curtea Internationala de Justitie de la Haga. Demararea procedurilor la Curtea Internationala de Justitie de la Haga a suscitat reactii vehemente in presa ucraineana care au acuzat Romania ca doreste modificarea granitelor existente. Pe de alta parte nu se aminteste nimic in mass-media de la Kiev de indelungatele negocieri duse timp de sase ani fara a se ajunge la un rezultat.

La Haga a fost depus, in sfarsit, Memoriul partii romane in procesul de delimitare a platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra. Care sunt avantajele procesului de la Curtea Internationala de Justitie - CIJ - si cat timp vor dura aceste proceduri?

Recurgerea la jurisdictia CIJ prezinta avantajul garantarii pronuntarii unei solutii echitabile si aflate in deplina concordanta cu normele dreptului international. Competenta membrilor Curtii, integritatea lor dincolo de orice indoiala, precum si expertiza deosebita a CIJ in solutionarea unor astfel de litigii constituie dovezi in acest sens. Pe de alta parte, sesizarea CIJ creeaza si perspectiva rezolvarii problematicii delimitarii platoului continental si zonelor economice ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra intr-un interval de timp rezonabil (trei-patru ani).

De ce s-a ajuns la Curtea Internationala de Justitie? Se poate spune ca relatiile politico-diplomatice romano-ucrainene au ajuns in impas?

Stadiul actual al problematicii delimitarii platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei din Marea Neagra trebuie raportat la evolutiile inregistrate in negocierile bilaterale in acest caz. Partea romana a sesizat Curtea Internationala de Justitie de la Haga cu o cerere de solutionare a problematicii mentionate intrucat, pe parcursul ultimilor ani, negocierile bilaterale privind Acordul pentru delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra nu au lasat sa se intrevada posibilitatea unei apropieri a pozitiei partilor. Demarate intr-un ritm dinamic in 1998, negocierile si-au redus din intensitate in perioada 2001 - 2004, moment in care a aparut si un sentiment pregnant de neproductivitate privind finalitatea acestor negocieri.

Sinuozitate pe Dunare si la Marea Neagra

In ce mod afecteaza procesul de la Haga relatiile de ansamblu romano-ucrainene?

Citeste si:

Intr-adevar, exista tentatia de a califica relatiile bilaterale ca fiind, oarecum, sinuoase. In ultimii ani, dezvoltarea relatiilor normale a fost umbrita de unele aspecte contencioase - ma refer, in principal, la demersurile unilaterale ale Ucrainei de realizare a unui canal de navigatie pe bratele Bastroe si Chilia din Delta Dunarii, la diferendul legat de delimitarea platoului continental si zonelor economice exclusive ale celor doua state in Marea Neagra, precum si la drepturile minoritatii romane din Ucraina. Cu toate acestea, chestiunea trebuie abordata, insa, in contextul noului climat politic de la Bucuresti si Kiev, al deschiderii spre dialog si al dorintei reciproce declarate de a identifica o solutie echitabila problematicii delimitarii. Pentru Romania, relatia cu Ucraina este o relatie importanta, daca ne gandim chiar numai la faptul ca cele doua state sunt vecine. In acelasi timp, in abordarea relatiilor bilaterale, Romania a tinut cont de faptul ca frontiera romano-ucraineana reprezinta granita exterioara a NATO si, practic, a Uniunii Europene, iar in acest sens, tara noastra a propus Ucrainei un "Parteneriat pentru Europa", care sa reprezinte o baza moderna de cooperare in perspectiva integrarii Romaniei in Uniunea Europeana si in contextul aspiratiilor europene ale Ucrainei.

Prin urmare, sesizarea Curtii Internationale de Justitie nu trebuie privita drept un gest inamical la adresa Ucrainei, ci, dimpotriva, reprezinta un demers capabil sa asigure o solutie echitabila chestiunii delimitarii, adoptata de o institutie ale carei expertiza, profesionalism si impartialitate sunt recunoscute la nivel international. De altfel, aceasta abordare este impartasita si de autoritatile de la Kiev.

Se cauta un parteneriat pragmatic, de nivel european

Dar care a fost rezultatul intrevedererilor avute pana acum cu partea ucraineana?

Cu prilejul vizitei mele oficiale la Kiev, la 22 martie, in urma discutiilor cu ministrul de Externe Boris Tarasiuk, am convenit ca, in paralel cu continuarea demersurilor in fata Curtii Internationale de Justitie de la Haga, sa se reia procesul de negocieri la nivelul expertilor. Decizia a avut ca suport vointa reciproca de reevaluare si relansare a dialogului bilateral, facilitate de contextul transformarilor politice din tarile noastre si interesul comun pentru solutionarea chestiunilor sensibile de pe agenda bilaterala in vederea edificarii unui parteneriat pragmatic, fundamentat pe valorile europene. In acelasi sens s-au conturat si concluziile discutiilor pe aceasta tema care au avut loc cu ocazia intalnirii de la Bucuresti, la 21 aprilie, a presedintelui Romaniei, Traian Basescu, si presedintelui Ucrainei, Viktor Iuscenko. Astfel, au fost reluate consultarile bilaterale privitor la aceasta problematica, doua runde avand loc la Kiev (14-15 aprilie) si Constanta (2-3 iunie), fara a influenta procedurile in fata CIJ. Reluarea negocierilor bilaterale pe tema delimitarii spatiilor maritime ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra se inscrie in contextul eforturilor celor doua parti de a continua demersurile pentru identificarea unei solutii de compromis reciproc acceptabile, intr-un interval de timp cat mai scurt.

In ce masura reluarea procesului de negocieri poate influenta decizia CIJ?

Trebuie subliniat faptul ca partile au convenit ca reluarea acestor discutii la nivel bilateral nu este de natura sa influenteze procedurile in fata Curtii Internationale de Justitie, care vor continua in paralel cu tratativele bilaterale. Reluarea procesului de negociere a conferit incredere in inregistrarea de progrese reale, motivand continuarea acestuia. In centrul discutiilor s-au aflat, deocamdata, aspecte legate de abordarile conceptuale si metodologia generala privind delimitarea platformei continentale si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra. Imi exprim optimismul ca, prin conlucrarea stransa a serviciilor diplomatice roman si ucrainean, este posibila identificarea unei solutii care sa faciliteze obtinerea unui compromis.