Seful statului nu mai pare dispus sa demonstreze "minciuna" premierului prin declasificarea notelor SRI, spunand ca Tariceanu este cel care trebuie sa continue procedura, destul de complicata de altfel, de a scoate la lumina informatiile serviciului secret care i le-a furnizat.

Totusi presedintele Basescu ar trebui sa aiba tot interesul pentru a cere declasificarea celor 21 de documente trimise de Serviciul Roman de Informatii (SRI) premierului Tariceanu pentru a-l avertiza ca exista pericolul ca unii oameni din guvern sa fie sub influenta grupurilor de interese. Primul-ministru a declarat ca va cere CSAT (Consiliul Suprem pentru Apararea Tarii) declasificarea acestor note, dar SRI a precizat ca desecretizarea lor ar putea fi facuta abia peste 40 de ani.

"In privinta desecretizarii celor 21 de documente, trebuie respectata legea. Declaratia mea initiala nu a vizat nicidecum SRI. Eu am atras atentia asupra celor doua legi: Ordonanta Petrom si Hotararea de Guvern privind energia electrica", a explicat presedintele Basescu, sugerand ca grupruile de interese au fost cele care i-au convins pe guvernanti sa promoveze aceste acte legislative, proiectate special pentru anumiti clienti politici.

Lucrurile sunt stravezii si poate nici nu este nevoie de documentele SRI pentru a-i descoperi pe ministri care au oferit facilitati unor oameni de afaceri. Traian Basescu l-a si numit ieri pe seful cancelariei primului-ministru, Aleodor Francu, care a semnat in locul vicepremierului Gheorghe Seculici hotararea privind liberalizare pietei energetice. In aceasta combinatie poate fi, asadar, suspectat chiar premierul Tariceanu care a acceptat aranjamentele subordonatilor sai.

Pe de alta parte, grupurile de interese care graviteaza in jurul cabinetului Tariceanu au iesit partial la iveala in ultimele zile: Peter Imre, reprezentantul in Romania al companiei de tigari Philip Moris, Liviu Luca, reprezentantul sindicalistilor de la Petrom care ar fi vrut sa puna mana pe cele 8% din actiunile societatii, dar si concernele Energy Holding si Grivco, unde se pare ca au interese Dan Ioan Popescu, respectiv Dan Voiculescu.

Cel mai simplu ar fi ca procurorii de la Parchetul National Anticoruptie sa se autosesizeze in aceste cazuri, pentru care presa a furnizat unele argumente. In acest fel ar putea fi furnizate dovezile pe care le cer politicienii opozitiei, fie ei de la PSD sau din minisculul partid condus de Cosmin Gusa, care il ameninta pe seful statului cu justitia daca nu spune clar cine sunt "grupurile mafiote" la care s-a referit pe parcursul iesirilor sale publice.


Despre autor:

Sursa: Curentul.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.