Proprietarii de fabrici cumparate de la stat pot sa redirectioneze, cu ajutorul acestui act normativ, banii destinati protectiei mediului. Ministrul Integrarii, care a semnat si el ordonanta, s-a speriat cind a aflat ca exista posibilitatea ca firmele sa fenteze angajamentele de mediu asumate in vederea integrarii.

Printr-o ordonanta adoptata recent, guvernul da posibilitatea companiilor privatizate sa nu isi mai onoreze obligatiile de mediu. Astfel, in Ordonanta nr. 27 aprobata in iulie, care stabileste unele masuri postprivatizare, s-a strecurat urmatorul articol: "In cazul in care angajamentul investitional nu a fost realizat pe obiectivele prevazute in contract, dar a fost realizat in cuantum valoric pina la scadenta contractuala, nu se datoreaza penalitati/majorari de intirziere".

Asadar, orice investitor care a cumparat o fabrica si si-a asumat, prin contractul de privatizare, investitii de mediu pe mai multi ani (asa cum se intimpla in majoritatea cazurilor) poate intelege ca, de acum incolo, este liber sa nu le mai faca si sa-si directioneze banii catre alte investitii. Mai ales ca investitia in mediu nu aduce profit.
Initiatorul zice ca nu despre mediu e vorba

Initiatorul ordonantei a fost Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. Presedintele institutiei, Gabriel Zbircea, spune ca prevederea a fost inclusa in ordonanta la solicitarea mediului se afaceri, dar ca nu priveste investitiile de mediu. "Ni s-a solicitat sa fim de acord cu ideea ca, de-a lungul anilor, evolutia pietei face ca obiectivele de investitii sa poata fi schimbate", spune Zbircea. Referitor la investitiile de mediu, seful AVAS spune ca acestea sint verificate de Garda de Mediu, care poate da sanctiuni. Ordonanta a fost avizata si de ministrul Economiei, Codrut Seres. Potrivit biroului de presa, articolul cu pricina nu se refera si la investitiile de mediu, care, in cazul privatizarilor facute de Ministerul Educatiei si Cercetarii, sint trecute distinct in contracte.

Totusi, in textul ordonantei nu se spune acest lucru, ci se pomeneste doar de "investitii", unde intra, firesc, si cele de mediu.

Ministrul Dinga o scalda, dar recunoaste

Citeste si:

Pe actul normativ si-a pus semnatura si ministrul Integrarii, Ene Dinga, care admite ca se ofera companiilor sansa de a sari peste capitolul Mediu, dar spune ca a semnat ordonanta cu o nota de observatie. "Intr-adevar, am semnat aceasta ordonanta ce scuteste firmele de obligatiile investitionale pe mediu, dar numai cu conditia ca initiatorul ordonantei, AVAS, sa obtina avizul Consiliului Concurentei. Daca nu-l primeste, noi consideram ca nu am semnat", spune ministrul.

Bila tot mai neagra

Pe linga impactul negativ direct asupra mediului si populatiei, aceasta ordonanta poate produce consecinte politice. Daca miile de titulari de contracte de privatizare in derulare care au clauze cu investitii de mediu vor profita de aceasta lacuna din lege, care le pemite sa-si orienteze banii spre alt fel de investitii, integrarea europeana e compromisa. Romania a primit, anul acesta, bulina neagra pentru trei capitole, vitale pentru acceptarea in UE: Concurenta, Coruptie si Mediu. Sint necesare 30 de miliarde de euro pentru a aduce aerul, apa si solul la nivel european. Jumatate din suma trebuie asigurata de firme, prin investitii in mediu, potrivit normelor impuse de UE. •

Una dintre presiunile lui Basescu?

Fortind putin nota, am putea introduce articolul cu pricina printre presiunile exercitate asupra guvernului, pomenite de Basescu, pentru ca jocul are o miza foarte mare. Doar un exemplu: Ispat a cumparat patru combinate siderurgice in Romania, la fiecare tranzactie asumindu-si obligatii de investitii in mediu. La Sidex s-au obligat la 78 de milioane de dolari, in zece ani. Pina acum, au investit peste 30 de milioane de dolari, deci s-au achitat de obligatii. Insa aceasta ordonanta le permite sa nu mai investeasca si restul tot in protectia mediului, ci in alte lucruri, care sa aduca si profit.