Dosarul privind mega-afacerea "Palatul de Justitie", pentru care Guvernul Nastase a garantat, din bani publici, efectuarea unor lucrari supraevaluate la 34.000.000 de euro, va fi redeschis. Ministrul Justitiei, Monica Macovei, a declarat in exclusivitate ziarului "Averea" ca va formula o plangere penala impotriva persoanelor implicate in organizarea si atribuirea contractului de refacere a cladirii Palatului de Justitie catre firma franceza "Bouygues Batiment".

Plangerea va fi inaintata asadar Procurorului General al Romaniei, Ilie Botos, si ii vizeaza in principal pe fostul premier Adrian Nastase si ex-ministrii Justitiei si Finantelor, Rodica Stanoiu, respectiv Mihai Tanasescu. Semnaturile celor trei se regasesc pe Hotararea de Guvern nr. 948/05.09.2002, in baza careia s-au obtinut exorbitantele garantii guvernamentale.

Ziarul nostru a dezgropat aceasta megaafacere, dupa ce procurorii Parchetului General au clasat cazul, apreciind ca semnaturile celor trei inalti demnitari constituiau chezasul legalitatii. Dincolo de Hotararea Guvernului Nastase, anchetatorii n-au avut in vedere faptul ca pretul initial prin care a fost adjudecata licitatia era de numai 15,7 milioane de euro, el fiind dublat ulterior. Contestatiile cu privire la aceasta licitatie au fost respinse, fara ca acestora sa le fie atribuite un minimum de atentie. In urma sesizarilor ziarului nostru, ministrul Macovei a dispus refacerea anchetei, asa incat semnatarii falimentarei Hotarari de Guvern sa raspunda pentru nefasta implicare a lor in afacere.

Interesant este ca ministrul Justitiei ne-a dezvaluit si un alt aspect socant, necunoscut pana azi. Faptul ca refacerea fatadei Palatului de Justitie nu era prevazuta in contractul initial si ca numai negocierile purtate sub mandatul Monicai Macovei cu firma franceza au inclus si lucrarile de cosmetizare a exteriorului. Noile obligatii asumate de "Bouygues Batiment" n-au solicitat sporirea pretului final al lucrarilor, societatea franceza fiind de acord sa le efectueze gratuit.

La sfarsitul anului 2004, Curtea de Conturi a Romaniei a confirmat modalitatea ilegala in care s-au desfasurat lucrarile de restaurare a Palatului de Justitie. Controlul Curtii de Conturi a constatat ca nu se justifica contractarea de imprumuturi externe de catre Ministerul Justitiei - sub mandatul Rodicai Stanoiu - si nici emiterea garantiilor de stat la nivelul de 34 de milioane de euro.

Institutia de control a mai constatat, in plus, ca la sfarsitul lui 2004, valoarea contractului ajunsese deja la ametitoarea suma de 28,7 milioane de euro. Cum am aratat in numarul de ieri al cotidianului nostru, procurorii lui Ilie Botos n-au descoperit insa nici o "neregula" si au clasat cazul. "Averea" a solicitat redeschiderea dosarului si solutionarea lui de catre o echipa de procurori obiectivi, care sa nu mai raspunda comenzilor politice, iar raspunsul Monicai Macovei a fost prompt.

Intr-o declaratie acordata in exclusivitate reporterilor nostri, ministrul Justitiei a sustinut: "Ceea ce am facut eu in legatura cu aceasta achizitie publica este ca, la inceputul anului, am cerut Curtii de Conturi o verificare a legalitatii contractelor, a actelor aditionale. Exista in acest moment un raport interimar al Curtii de conturi, care listeaza diverse incalcari ale legii la momentul incheierii contractelor. In timpul controlului nu am oprit lucrarile, dar continuam sa facem cercetari. Presedintele Curtii de Conturi, d-nul Saguna a afirmat public la intalnirea Comitetului Anticoruptie ca va intocmi o sesizare penala. Pana acum, n-a facut-o insa. "Nu-i nimic, o s-o faca Ministerul Justitiei, o s-o fac eu".

Monica Macovei a adaugat referitor la acest contract ca a ordonat ca el sa fie analizat in detaliu si ca in urma verificarilor s-a constatat ca el a fost incheiat pentru o suma de 13.000.000-14.000.000 de euro, iar prin ridicarea ulterioara a valorii lui, implicit a creditului extern, s-a ajuns la 35 milioane euro. Acesta nu ar fi insa singurul aspect dubios semnalat. Ca urmare a criticilor formulate de participantii la licitatie, ministrul Macovei a observat ca a descoperit lucrari esentiale, care nu au fost incluse in contract, cu toate ca "acestea trebuie facute".

Cum ar fi fatada, de exemplu. "Normal ca trebuie sa fie inclusa in contract! Am negociat in sensul de nu mai plati nimic in plus, ci de a rezolva problemele in cadrul financiar actual", a mai precizat Monica Macovei. De altfel, ea si-a exprimat increderea ca, in paralel cu ancheta penala, lucrarile de refacere a Palatului de Justitie vor fi finalizate in martie 2006. "Lucrarile au intarziat, insa cred ca nu vor fi probleme in receptionarea lor in prima parte a anului viitor", a conchis ministrul Macovei.

Scandalul legat de acordarea de catre Guvernul Nastase a unui credit de 34 de milioane de euro pentru lucrarile de consolidare a Palatului de Justitie si atribuirea contractului in conditii dubioase firmei "Bouygues Batiment" a facut obiectul mai multor sesizari venite in special din partea Societatii Civile. In august 2003, Parchetul National Anticoruptie fusese sesizat de catre Mugur Ciuvica, pe atunci unul din liderii partidului "Actiunea Populara" cu privire la "o serie de nereguli pe care le-a constatat cu prilejul analizei facute referitor la garantarea de catre Guvernul Romaniei a unui credit in valoare de 34 de milioane de euro pentru restaurarea Palatului de Justitie din Bucuresti". Cum cea mai simpla cale de a acoperi o afacere de partid este a o "pasa" de la un parchet la altul, PNA si-a declinat competenta in favoarea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Aici insa, oamenii lui Ilie Botos au ingropat dosarul considerand ca de vreme ce creditul fusese acordat sub "inaltul patronaj" al primului ministru Adrian Nastase, al ministrului Justitiei, Rodica Stanoiu si al celui de Finante, Mihai Tanasescu, nu exista nici o infractiune. In rezolutia Parchetului General nu se zice nimic insa despre modul in care licitatia a fost adjudecata de catre francezii de la "Bouygues Batiment" in dauna altor companii de renume international, nici despre demersurile privind renegocierea preturilor.

Sectia de urmarire penala si criminalistica a preluat asadar dosarul si, dupa o cercetare formala, pe genunchi, a "ingropat" cazul. Motivatia - asa cum am dezvaluit in ziarul nostru de ieri - a fost incredibila: "Urmare a verificarilor efectuate s-a constatat ca prin H.G. nr. 948/05.09. 2002 s-a aprobat garantarea creditului de 34.000.000 euro, astfel ca nu exista nici o neregula cu privire la obtinerea acestuia". Practic, pentru subalternii lui Ilie Botos nu a existat decat cuvantul de onoare al lui Adrian Nastase.

Astfel, de doi ani, modul in care francezii de la "Bouygues Batiment" au pus mana pe un contract gras, de aproximativ 35 de milioane de euro, a ramas invaluit in mister. Mugur Ciuvica a incercat si la inceputul acestui an sa repuna pe tapet dosarul "Palatul de Justitie", sens in care i s-a adresat premierului Calin Popescu Tariceanu cu o scrisoare deschisa: "Va atrag atentia acum asupra unui contract in care ilegalitatile flagrante sunt deja dovedite. Este vorba despre contractul pentru refacerea Palatului de Justitie", mentiona, la 9 mai 2005, Mugur Ciuvica.

Potrivit presedintelui GIP, contractul privind refacerea cladirii Palatului de Justitie a fost atribuit "printr-o licitatie dubioasa" unei asociatii contractante formata din "Bouygues Batiment" din Franta si Antrepriza de Constructii Montaj Special SA Bucuresti care a oferit un pret de executie de numai 15.676.961 de euro.

La 7 august 2003, conducerea Actiunii Populare (AP) - al carui purtator de cuvant la acea ora era Mugur Ciuvica - a sesizat PNA in legatura cu garantarea de catre Guvern a creditului de 34 milioane de euro pentru un contract de numai 15,7 milioane de euro, cat era necesar finantarii lucrarilor de refacere a Palatul de Justitie. "Ni s-a raspuns ca din investigatiile lor nu rezulta nimic ilegal", a explicat Mugur Ciuvica pentru ziarul "Averea".

Dupa inca o luna, liderii Actiunii Populare solicitau premierului Nastase demiterea ministrului Rodica Stanoiu, sustinand ca in spatele afacerii "Palatului de Justitie" si a asa-zisului proces de restaurare se ascunde "o inginerie financiara de proportii a PSD". In lipsa oricarei reactii oficiale, la 24 octombrie 2003, AP a dat in judecata Ministerul Justitiei, solicitand instantei sa oblige institutia condusa de Stanoiu ca sa nu plateasca executantului lucrarilor mai mult de 15,67 milioane euro, aceasta fiind suma cu care s-a castigat licitatia. In aceeasi zi, satul de insistentele Actiunii Populare, Ministerul Justitiei a decis sa sesizeze Parchetul cu privire la un eventual fals privind identitatea unora dintre semnatarii petitiilor primite.

A urmat o actiune in forta a Politiei, concretizata prin anchetarea a peste doua sute de membri ai Actiunii Populare. Liderii AP au condamnat actiunile "de intimidare, de tip securist", reprosand Rodicai Stanoiu ca se agata de chestiuni de forma, in loc sa lamureasca problema de fond. La scurt timp, Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti a respins actiunea AP prin care se solicita intrarea in legalitate a afacerii. Protestele legate de fraudarea licitatiei de atribuire a lucrarilor de renovare a Palatului de Justitie au fost reluate, la inceputul anului 2004.

Astfel, presedintele UNPR, ing. Marian Petre Milut, a prezentat rezultatele unei investigatii desfasurate pe cont propriu, care aratau ca firma franceza "Bouygues Batiment" & SC ACMS SA ar fi fost desemnata castigatoare in mod fraudulos. Milut a sustinut ca sapte participanti, care reprezentau "solutii mai bune" decat "Bouygues Batiment" & ACMS au fost exclusi ca fiind neeligibili. Azi, insa, ministrul Monica Macovei incearca sa stabileasca rolurile in aceasta mega-afacere PSD-ista, asteptand de la Botos in sfarsit o ancheta demna.


Despre autor:

Sursa: Click.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.