Curtea Constitutionala este, in acest moment, cel mai dureros ghimpe din coasta Guvernului. Curtea este un organism foarte putin cunoscut publicului pana acum, singurul moment din istoria postdecembrista in care a iesit in atentie fiind acela in care a decis ca Ion Iliescu are dreptul si la al treilea mandat de presedinte. O decizie extrem de controversata la vremea ei, dar care a aratat puterea de care dispune aceasta aparatoare a Constitutiei.

Pesedistii au intuit ca aceasta importanta a Curtii se poate transforma intr-un atu pentru ei, mai ales pentru vremurile in care ramaneau in afara guvernarii. Asa ca, in timpul cat au fost la putere, si-au numit oamenii in Curtea Constitutionala pentru mandate de noua ani. Exemplele sunt edificatoare. In acest moment, printre membrii Curtii se numara Acsinte Gaspar, fost ministru PSD, Ion Predescu, fost senator PSD, Petre Ninosu, fost deputat, senator si ministru PSD si Viorel Stanoiu, sotul fostului ministru al Justitiei si consilier prezidential al lui Ion Iliescu, Rodica Stanoiu.

Printre cei suspectati de legaturi prea stranse cu PSD mai figureaza si Ioan Vida si Nicolae Cochinescu. Practic, dintre cei noua judecatori ai Curtii, sapte au fost numiti de catre PSD, iar sase dintre ei au fost implicati in politica PSD si a lui Ion Iliescu. Daca tinem seama ca o decizie a Curtii se ia cu majoritate simpla, este clar ca judecatorii enumerati mai sus pot impune orice decizie.

Problema este ca legea de functionare a Curtii Constitutionale nu prevede ca judecatorii ei sa nu fi fost membri ai unui partid, asa cum ar fi fost normal, si nici posibilitatea abtinerii de la vot sau a recuzarii judecatorilor aflati in conflict de interese cu speta judecata, cum a fost cazul contestatiei depuse de PSD pe legile justitiei.

Paradoxul influentei politicului

Pana la modificarea Constitutiei, in 2003, Curtea mai avea un organism superior, care putea sa-i invalideze hotararile, Parlamentul. Insa aceasta prevedere a fost scoasa din legea suprema chiar la propunerea PD. "Posibilitatea Parlamentului de a infirma, cu doua treimi, o decizie a Curtii Constitutionale reprezinta un regres in materie de constitutionalitate", declara atunci, in plenul Parlamentului, Emil Boc, motivul fiind acela ca politicul interfera cu justitia.

Citeste si:

Si acum Boc vorbeste de scoaterea Curtii de sub controlul politic si propune modificarea legii ei de functionare astfel incat judecatorii sa poata fi revocati. Daca nu, liderul PD este hotarat sa ceara chiar modificarea Constitutiei "pentru a pune Curtea Constitutionala in afara oricarui control politic". Paradoxul propunerilor lui Boc este acela ca acestea nu pot fi facute decat cu interventie politica, adica exact opusul a ceea ce declara. Mai ales ca ramane si problema celor cu care vor fi inlocuiti cei revocati.

La aceeasi parere a ajuns si premierul Calin Popescu Tariceanu, mai ales ca opozitia Curtii la unele articole din legile de reforma a justitiei l-au adus in pragul demisiei. "Nu este posibil ca un judecator al Curtii Constitutionale sa se pronunte atunci cand este vorba de interesele sale sau ale sotiei. Vom propune inca din aceasta toamna reglementarea situatiei conflictului de interese si pentru judecatorii Curtii Constitutionale. Vom introduce institutiile recuzarii si abtinerii in astfel de situatii, asa cum legea prevede pentru orice judecator din Romania", a spus premierul in declaratia sa de politica generala prezentata, miercuri, in fata Parlamentului.

Revenirea la vechea Constitutie

In ciorna declaratiei politice, Tariceanu avea inclusa si o propozitie in care cerea inclusiv modificarea Constitutiei, insa nu a mai citit-o in fata Parlamentului, probabil pentru ca modificarea legii fundamentale este una greoaie, care necesita un referendum. Insa asta nu inseamna ca a renuntat definitiv la ea. Liderul deputatilor liberali, Eugen Nicolaescu, ne-a declarat, ieri, ca premierul viza reintroducerea in Constitutie a posibilitatii ca Parlamentul sa dicteze peste capul Curtii Constitutionale daca aceasta invalida o lege. Adica exact "regresul in materie de constitutionalitate" de care vorbea Boc acum doi ani.

Nicolaescu admite ca in tarile cu o democratie solida, Curtea Constitutionala are ultimul cuvant in ceea ce priveste legea fundamentala, insa spune ca in acele cazuri instanta "este compusa din oameni cu o mare probitate morala si profesionala". "Noi mai avem nevoie de cativa ani pana se consolideaza democratia", a declarat deputatul, fara a preciza insa ca asta ar insemna doua modificari ale Constitutiei si deci, doua referendumuri. In ceea ce priveste situatiile de incompatibilitate si inlocuirea unor judecatori ai Curtii inainte de expirarea mandatului, Nicolaescu are o solutie comuna: "Cine e incompatibil, e demis".