Macovei propune reforma cu forcepsul

Monica Macovei, ministrul Justitiei, a descris, intr-un amplu interviu acordat cotidianului nostru, reactia oficialilor europeni fata de decizia Curtii Constitutionale, care a dat vot de blam reformei din Justitie. "Am stat de vorba cu multi oficiali europensi toti au fost uimiti de ce s-a intamplat. Reactiile au fost de uimire si de soc. Cum este posibil asa ceva? Daca la noi nu functioneaza principiile, atunci le punem pe hartie!", ne-a declarat ministrul Justitiei. In acest sens, Monica Macovei ne-a marturisit ca face deja demersuri pentru modificarea Legii Curtii Constitutionale si nu exclude organizarea unui referendum national pe marginea legilor Justitiei.

Reporter: Ati inceput reformarea profunda a Justitiei romane, insa multe din punctele esentiale ale demersurilor dumneavoastra raman in stadiul de proiect, in urma blocajului de la Curtea Constitutionala. Vom avea referendum pentru legile Justitiei?

Monica Macovei: Deocamdata, chestiunea referendumului e doar in discutie. Va raspund la prima parte a intrebarii, in sensul blocarii reformei. Chestiunile pe care nu le putem pune in practica din cauza deciziei Curtii Constitutionale sunt importante, dar nu vor tine in loc reforma. Presedintele va promulga aceste amendamente si vom lucra intens pentru punerea lor in aplicare. Sunt lucruri importante care au ramas: vechimea, independenta procurorilor, eficientizarea Parchetelor, raspunderea sefilor.

O prevedere declarata neconstitutionala este cea legata de mandatele sefilor de instante si Parchete, odata cu intrarea in vigoare a legii si organizarea de concursuri la nivel national pentru ocuparea acestor functii. Inseamna ca atunci cand expira mandatele celor care ocupa azi aceste functii se vor organiza concursuri pe management, pe eficienta. Repet, pentru ca se tot sustine cu rea credinta, ca eu am un interes in aceste concursuri.

Acestea vor fi organizate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM - n.n.), nu de minister. In urma deciziei Curtii Constitutionale nu vom putea face concursuri acum pe toata tara. Eu vad asta ca pe o stopare a reformei, ca pe o incetinire. Reforma tot se va produce insa. Concursurile vor fi organizate incepand de maine, daca expira mandatele. Ma gandesc sa cer CSM sa faca o evaluare a conducatorilor de instante.

R.: O evaluare, sub ce forma?

M.M.: Evaluarea sa se faca de catre inspectorii CSM, o evaluare a modului in care isi indeplinesc functia de conducator, de manager la instanta. Inspectorii lucreaza deja la stabilirea unor criterii de performanta.

R.: Ce reactii ati primit la Bruxelles in urma deciziei Curtii Constitutionale?

M.M.: Am stat de vorba cu multi oficiali europeni si toti au fost uimiti de ce s-a intamplat. De legatura directa dintre o parte a celor care au judecat la Curtea Constitutionala si nevestele care aveau un interes direct in aceste cauze. Cum este cazul sotiilor de la Inalta Curte. Reactiile oficialilor au fost de uimire si de soc. Cum e posibil asa ceva? Exista si tari in care asta nu mai este prevazuta expres in legislatie, dar este de negandit, ca intr-o astfel de situatie judecatorii sa nu se abtina. Este o traditie de moralitate, de principii. Daca la noi nu functioneaza principiile, atunci le punem pe hartie! In acest context, intentionez sa schimb legea Curtii Constitutionale pentru a introduce si a defini clar conflictul de interese.

R.: Pe statele de plata ale Ministerului Public, la Curtea de Casatie, inclusiv in CSM sunt persoane care si-au pus semnatura pe erori judiciare de notorietate, de exemplu in cazurile "Anca", "Ursu", "Tundrea". Cum comentati?

M.M.: Daca ii regasim la CSM este pentru ca i-au votat colegii lor. Iar la Ministerul Public, daca va referiti la functii de conducere, o parte au fost numiti de CSM, iar o parte au fost numiti anterior schimbarii legii in 2004 de fostii ministri ai Justitiei. De ce si cum s-au facut aceste numiri..."

R.: Calitatea actului de Justitie este mai scazuta in faza de urmarire penala. Avem cazuri in care s-au identificat erori de procedura de genul nesemnarii actului de sesizare a instantei, propuneri de arestare fara audierea inculpatului, disjungeri suspecte. Ce determina un procuror sa treaca peste abc-ul profesiei?

M.M.: Intrebarea trebuie sa le-o adresati lor. Eu ce pot sa va raspund? Ce este important este ca in astfel de situatii, cand exista cel putin aparenta unei greseli, atunci cineva trebuie sa controleze si cineva trebuie sa raspunda daca greseala se confirma. Toate astea trebuie controlate de CSM. Desigur, pot fi controlate si prin sistemul Parchetului, prin dispozitia Procurorului General. Intentionez sa cer ca Procurorul General sa faca astfel de verificari periodic, cel putin in cazurile notorii si nu numai.

Primim foarte multe plangeri si aici si la toate institutiile, legate de activitatea de investigatie si de Justitie. Este important sa avem un mecanism de reparare a greselii si de tragere la raspundere a celor care gresesc. Pana acum nu prea a existat aceasta preocupare, sau a existat intr-un ritm de 1 la 100 de cazuri. Uitati-va ca la CSM, intre timp, a inceput sa faca rapoarte de inspectie, constatari pe activitatea de urmarire penala, de pilda in cazurile Panait, Tiriac, Patriciu.

R.: Dumneavoastra a-ti cerut redeschiderea cazului Panait. Exista vreun raspuns?

M.M.: Am cerut si inca nu am primit nici un raspuns. Dar la CSM, impreuna cu membrii sectiei de procurori, am citit dosarul de ancheta legat de moartea procurorului Cristian Panait si am decis sa solicitam Inspectiei CSM sa faca un raport pe aceasta chestiune. Presupun ca se lucreaza la raport. Inca nu s-a finalizat.

R.: Sa discutam despre volumul impresionant de cauze solutionate de CEDO, in care Romania a fost condamnata. Reglementarea raspunderii patrimoniale a magistratilor nu este o solutie pentru reducerea numarului erorilor?

M.M.: In Constitutia modificata exista o dispozitie, care spune ca statul, dupa ce plateste despagubirile ordonate de CEDO, isi poate recupera banii de la cei care au gresit: judecatori, procurori. Poate fi si Politia in cauza sau alte institutii ale statului. Numai in anumite conditii, insa, cand e vorba de grava neglijenta sau de rea credinta. Urmeaza ca printr-o lege sa definim ce inseamna concret grava neglijenta sau rea credinta. Sa stabilim exact cadrul in care aceasta raspundere poate fi angajata.

Sigur, ideea este ca cine greseste trebuie sa raspunda, inclusiv platind. Pe de alta parte, daca discutam, mai ales de judecatori trebuie sa tinem seama ca independenta lor in luarea deciziilor nu trebuie sa fie limitata de teama ca, in viitor, vor raspunde. Trebuie stabilite clar conditiile, sa ajungem in mod corect sa determinam ca a fost o grava neglijenta, sau rea-credinta. Asta ne-a cerut, de fapt, si Comisia Europeana. Este in Planul nostru de actiune. Lasand, insa, deoparte raspunderea patrimoniala, sunt cazuri, de pilda, de violenta in ancheta, iar victimele s-au plans la CEDO.

Curtea a decis ca ancheta a fost incorecta, nu a fost impartiala, a fost lunga si ca cei care au facut-o au facut-o prost. Si-atunci avem o incalcare distincta a unui articol din Conventia Europeana. Legat de acest lucru am inceput, deja, sa fac sesizari la Parchetul General, pentru ca, in asemenea cazuri, aceste dosare trebuie redeschise. Iar cei care au facut anchetele calificate definitiv drept lipsite de de independenta, lungi, incomplete sa fie reevaluati. Este vorba de politisti si, de regula, de procurori militari!.

R: Este o premiera ca un ministru de Justitie sa ceara urmarirea acestor dosare.

M.M.: Va amintesc de cazul "Hadareni" si altele, unde avem de lamurit lucrurile. Trebuie sa vedem cine a gresit. Sa ni se spuna: Uite "x" a gresit cand a facut ancheta!

R: V-ati intors de la Bruxelles. Ce agenda de lucru ati parcurs?

M.M.: Am intalnit comisarii europeni pe concurenta, pe Justitie, Interne, pe extindere. Le-am prezentat progresele facute de Romania in ultimul timp. Vreau sa va spun ca am fost la Comisie si am discutat timp indelungat, tehnic, tot ce am facut, tot ce urmeaza sa facem. Am avut discuti si in materie de coruptie. Ceea ce a depins de noi si a fost in Planul anticoruptie, am facut la timp, conform termenelor stabilite. De pilda, am modificat Legea spalarii banilor si am pus-o in acord cu directivele Comisiei Europene. Legea a fost promulgata saptamana trecuta. Ca noutate, am introdus obligatia de raportare a tranzactiilor suspecte in cadrul Oficiului de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor si pentru avocati si pentru notari.

R.: Ramane pragul de 10.000 de euro?

M.M.: Da. Am introdus notiunea de finantare a terorismului, care este cea de-a treia directiva a Comisiei Europei. Este important faptul ca Ministerul de Finante a intrerupt practica de a amana datoriile companiilor private si de stat sau de a le scuti. Acesta era, din nou, un focar de coruptie. S-au introdus si reguli de transparenta, privind distribuirea fondurilor publice pentru publicitatea de stat. Stim ca publicitatea de stat s-a acordat intr-un ritm crescand intre 2000-2004. Contractele de este 2.000 de euro se pun pe site.

Aceasta are un rol de prevenire pentru ca devine inconfortabil sa imparti banii publici cum vrei tu, servind interese de partid sau personale. In plus are legatura si cu libertatea presei. De asemenea, am modificat Legea evaziunii fiscale prin introducerea unor pedepse mari. Existau numai sanctiuni contraventionale. S-au introdus pedepse mari, dar si o modalitate de a fi scutit de pedeapsa, daca platesti suma respectiva.

R.: Este un inceput al institutiei negocierii in Romania?

M.M.: Poate fi numita si asa. Scopul este sa recuperezi banii si sa mai primesti informatii despre alte evaziuni fiscale. Vreau sa mai spun ca modificam Legea falimentului, dar si Legea acordarii fondurilor nerambursabile. Lucram cu organizatii neguvernamentale, in principal Transparency International. Modificam si Codul Penal si Codul de Procedura Penala. In Codul Penal am introdus raspunderea penala a persoanelor juridice, am reluat din codul a carei aplicare a fost amanata.

Am introdus, insa, o infractiune absolut noua in Romania, anume conflictul de interese. Acum avem si proiectul Agentiei Nationale de Integritate, care urmeaza sa controleze declaratiile de avere si de interese. Este important sa verifice declaratiile la inceput, la sfarsit de mandat sau pe baza de sesizari, daca exista suspiciuni si conflicte de interese.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe