In speranta ca isi va salva si ultima ramasita de credibilitate, premierul a decis sa joace ultima carte in fata Parlamentului. De ce a ales aceasta solutie? Daca nici un grup parlamentar nu va initia o motiune de cenzura asupra declaratiei sale, Tariceanu ar putea sa isi justifice decizia de a renunta la demisie in fata aliatilor, prin acordul tacit al Parlamentului asupra activitatii viitoare a guvernului.

Temeiul constitutional

Potrivit Constitutiei, Parlamentul are dreptul sa demita guvernul prin introducerea unei motiuni de cenzura, daca aceasta este avizata de Curtea Constitutionala. Procedura initierii motiunii de cenzura este greu insa de aplicat in contextul in care avem parte de o sesiune extraodinara, nu de una ordinara. Legea fundamentala nu interzice Guvernului sa isi asume raspunderea in sesiune extraordinara si nici Parlamentului sa depuna o noua motiune de cenzura, chiar daca cele doua proceduri au mai fost aplicate si in sesiunea ordinara anterioara. In acest fel, din punct de vedere legal, Guvernul inca mai poate fi demis. Ieri, existau voci printre parlamentari care doreau sa initieze o motiune de cenzura, chiar inainte ca premierul Tariceanu sa prezinte declaratia politica in plenul reunit al celor doua Camere.

Altele sustineau insa, ca nu se va depune o asemenea motiune. Secretarul Camerei Deputatilor, deputatul PNL Titu Gheorghiof a invocat prevederile din legea fundamentala potrivit carora, daca motiunea de cenzura a fost respinsa, parlamentarii care au semnat-o nu mai pot initia, in aceeasi sesiune, o noua motiune de cenzura. Articolul amintit de secretarul Camerei stipuleaza, insa, o exceptie de la aceasta regula, respectiv cazului in care Guvernul isi angajeaza raspunderea in Parlament. Potrivit Constitutiei, articolul 112, Camera Deputatilor si Senatul pot retrage, in sedinta comuna, increderea acordata Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.