Guvern dupa guvern, an de an, au reformat-o pana cand nimeni n-a mai inteles nimic din ea. In dezbatere au intrat, deopotriva, politicieni, jurnalisti, unii dintre ei fara sa cunoasca macar diferenta dintre un tribunal si o curte de apel, reprezentanti ai societatii civile. Acuzatii dintre cele mai grele, diagnostice dintre cele mai grave, polemici nesfarsite, greu de inteles de oamenii simpli, unele dintre ele adevarate parodii de prost gust ale pieselor lui Caragiale.

Daca reforma ioc sau doar pe ici si colo, fara sa se schimbe insa nimic, dezbaterea a ajuns, Slava Domnului, in aceste zile, la apogeu. Soarta integrarii Romaniei in UE depinde de reforma in... justitie. Traim, asadar, un moment solemn, fundamental dramatic. Vrem in UE, in 2007? Atunci musai reforma in justitie. Iar nici un pret nu e prea mare pentru reusita, inclusiv alegerile anticipate, referendum, schimbarea Constitutiei si, de ce nu, poate chiar desfiintarea Curtii Constitutionale.

Cata sinceritate si cata competenta in toata aceasta dezbatere zbuciumata? Cat adevar in discursurile alarmiste ale unor Vasile Roaita contemporani? Ce inseamna, de fapt, reforma in justitie? Arestarea pestilor cei mari? Inlaturarea dinozaurilor lui Iliescu? Schimbarea fortata a unor sefi cu alti sefi? Pensionarea obligatorie a unor magistrati? Poate ca da. Dar sunt aceste lucruri suficiente pentru a spune, cu mana pe inima, gata, am reformat justitia? Ca este ea europeana?

DESPRE SISTEM

Mecanismul justitiei este urias si complex. Afirmatie banala, dar adevarata. Cand acest mecanism o ia razna, poti schimba oricat de multi sefi ca tot nu va merge. Arestarea si, eventual, condamnarea unor politicieni, despre care presupunem ca sunt corupti, nu inseamna neaparat ca mecanismul functioneaza la parametri europeni. Ce vreau sa spun? Ca reforma justitiei inseamna si alte lucruri, poate mai importante. Inseamna, de pilda, o alta configuratie a sistemului judiciar, o alta relationare intre judecatorie, tribunal, curte de apel.

Inseamna ca judecatoria sa devina pilonul de baza al sistemului judiciar, sa judece, ca instanta de fond, orice cauza, indiferent de valori sau persoane. Inseamna ca sistemul sa incurajeze carierele de lunga durata, stabile, la judecatorii astfel incat magistratii sa nu mai treaca, pe capete, la instantele superioare. Inseamna salarii date pentru calitatea si complexitatea actului de justitie, astfel incat sa nu mai existe diferente atat de mari intre veniturile magistratilor de la o instanta sau alta.

Ce mai inseamna? Instante speciale pentru domenii speciale cum ar fi minorii, litigiile comerciale, drepturile de autor etc. Nimeni, in lume, nu mai judeca orice. Ca sa nu mai vorbesc de conditiile in care magistratii trebuie sa-si desfasoare activitatea: sedii moderne, informatizare, conectare la jurisprudenta europeana. Dupa cum, reforma in justitie inseamna si reforma codurilor civil si penal. Mai este Vintila Dongoroz compatibil cu standardele actuale, europene, ale dreptului penal? Dar drepturile procesuale?

BENEFICII

Citeste si:

Pentru acest tip de dezbatere nu prea exista clienti. Ea nu ofera beneficii politice, nu permite manifestarea suporterilor puterii sau opozitiei, nu lasa loc obedientei, pupincurismului. Ca asa stau lucrurile o arata si reactiile generate de recenta decizie a Curtii Constitutionale privind pachetul de legi pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea. Mai usor este sa te intrebi cine nu a acuzat aceasta decizie. Pana si unii lideri politici europeni au sarit in ajutorul puterii, punand la zid o decizie despre care, fireste, nu stiau nimic. Dar cine vrea, de fapt, sa stie? De retinut ca s-a tras din toate pozitiile, fiecare cu ce a putut, fara sa se astepte motivarea mult hulitei

DECIZIII

Dinozaurii lui Iliescu, CC al PSD, cumetrie (dar cea politica este mai buna?) frana reformei s.a.m.d. Mai lipsea un indemn gen Romania Mare, prindeti, scuipati, luati la bataie. In concluzie, judecatorii Curtii Constitutionale si cei 86 de judecatori ai Inaltei Curti de Casatie, care au reclamat neconstitutionalitatea unor prevederi din legile justitiei, au compromis, la ordin sau din interese politice, integrarea Romaniei in UE, la termen. Chiar asa?

DECIZIE CORECTA

Decizia Curtii este corecta. Incetarea de drept, prin efectul legii, a mandatelor detinute de judecatorii si procurorii cu functii de conducere echivaleaza cu anularea principiului inamovibilitatii magistratilor. Acest principiu impiedica retrogradarea sau demiterea magistratilor fara temei sau acordul acestora. Reforma in justitie, propusa de dna Macovei, inseamna legalizarea unui nou temei de schimbare a magistratilor, vointa politica si intrarea in vigoare a unei legi.

Toti sefii de instante si toti procurorii sefi demisi in aceeasi zi, la aceeasi ora, ziua si ora intrarii in vigoare a legii. Ceea ce ar putea genera o criza a sistemului, si asa bolnav, dar si un precedent la indemana guvernelor, puterilor viitoare. Din pacate, politicienii nostri gandesc si actioneaza la zi, de parca ar disparea maine. Pensionarea obligatorie a magistratilor este, de asemenea, neconstitutionala. Pensionarea este un drept si trebuie respectat ca atare. In plus, alte categorii profesionale nu sunt obligate, prin lege, sa se pensioneze. De ce sa legalizam pensionarea fortata doar pentru magistrati? Nu suntem egali in drepturi?

Interdictia de a cumula pensia cu salariul a fost, si ea, declarata neconstitutionala. Culmea, foarte multi oameni cumuleaza, in prezent, pensia cu salariul: medici, profesori, functionari publici si chiar parlamentari. Asadar, de ce magistratii sa nu aiba aceleasi drepturi ca si ceilalti? Mai este, deci, justificata cruciada impotriva Curtii Constitutionale? Pentru a raspunde la aceasta intrebare trebuie sa stabilim daca motivele deciziei sunt sau nu corecte. Dar cine vrea, sincer, asa ceva?