Practic, insa, fraiele sunt in continuare la PSD. Atat la nivel local, unde detine conducerea celor mai multe judete, cat si la nivel central, pentru ca a reusit sa-si pastreze oameni in posturi-cheie. De la sefii serviciilor secrete si pana la cele mai inalte functii din sistemul judiciar, camarila pesedista a reusit sa se mentina la pupitrul de comanda.

In mod traditional, presedintele Romaniei este considerat cel mai puternic om in stat. Realitatea este cu totul alta. Constitutia limiteaza strict sfera de actiune a sefului statului. Primul-ministru si Parlamentul impart cu acesta parghiile puterii. Republica semiprezidentiala a fost gandita de Ion Iliescu dupa nevoile sale personale.

De altfel, puterea exagerata cu care este creditat presedintele in ochii poporului este o eroare care i se datoreaza tot lui Iliescu. Fostul presedinte n-a avut nevoie de prea multe legi pentru a detine controlul absolut asupra societatii romanesti. Ca s-a numit FSN, FDSN, PDSR sau PSD, partidul cu care a "guvernat" Iliescu a avut, de fiecare data, o majoritate solida. In plus, fara voia lui Iliescu nu misca nimic, nici in partid, nici la guvernare.

N-a facut exceptie nici ultimul mandat, cand opozitia lui Nastase n-a reusit sa incline balanta puterii in favoarea sa. Stampila de "arogant" pe care i-a pus-o Iliescu l-a urmarit pe tot parcursul guvernarii si l-a rapus la alegeri. In cazul lui Basescu, lucrurile sunt mult mai complicate. El nu se poate baza pe o majoritate solida in Parlament. In plus, el controleaza doar PD, liberalii situandu-se de multe ori pe pozitii potrivnice.

Disputa pe marginea controlului asupra comunitatii de informatii este cel mai bun exemplu, cand PNL s-a opus ca aceasta structura sa fie subordonata Palatului Cotroceni. Din aceste motive, Basescu nu se poate lauda ca este cel mai puternic om din Romania, nici macar din punct de vedere politic.

Serviciile secrete. Cine are informatii are si puterea. SRI si SIE sunt principalii furnizori de informatii din Romania. Ambele servicii secrete sunt conduse astazi de oamenii numiti de Ion Iliescu: Radu Timofte la SRI si Gheorghe Fulga la SIE. In afara de acestia, exista multe alte persoane in conducerile celor doua servicii care sunt apropiate PSD. De asemenea, exista la SIE cateva nume importante care au raspuns multa vreme la ordinele lui Dan Voiculescu si nu se stie daca nu cumva mai raspund si azi.

Refuzul lui Basescu de a-i inlocui pe directorii acestor servicii pune sub semnul intrebarii chiar declaratiile prin care seful statului se prezenta drept cel mai informat cetatean roman. Dupa sase luni de la instalarea lui Basescu la Cotroceni, sefii serviciilor secrete au reusit performanta de a-si intari pozitiile. Rezolvarea crizei ostaticilor din Irak l-a ridicat pe Basescu in sondaje, dar a cimentat si conducerile serviciilor de informatii.

Multi au pus mentinerea tandemului Timofte-Fulga pe seama angajamentelor internationale pe care si le-ar fi luat Romania, in special in calitate de membru al NATO. In orice caz, schimbarea directorilor Timofte si Fulga n-ar reprezenta reformarea serviciilor secrete, pentru ca si aici avem de-a-face cu un sistem care in intregul sau este suspectat ca joaca in echipa Iliescu. Puterea locala. Consiliile judetene reprezinta cel mai bun indicator pentru calculul puterii pe care o detin formatiunile politice in teritoriu. Si asta pentru ca in acest for se impart cei mai multi bani care ajung in judete.

Dominatia PSD in teritoriu este flagranta. Partidul lui Geoana & Nastase conduce 19 consilii judetene. UDMR si PNL au cate cinci consilii judetene, PD si PUR cate patru, iar PRM trei. Sibiul este un caz aparte, fiind condus de catre Forumul Democrat al Germanilor din Romania, formatiunea pastorita de primarul Klaus Johannis. Diferenta dintre Alianta DA si PSD este uriasa: 9 la 19. Alianta a pierdut cele mai multe dintre judete din cauza "tradarilor" formatiunii lui Dan Voiculescu. In degringolada iscata de nominalizarea lui Tariceanu ca premier, PUR a negociat la doua capete si a batut palma in consecinta: cu Alianta la centru si cu PSD in teritoriu.

Actuala Lege a administratiei publice locale ii apara pe pesedisti, care nu pot fi schimbati din fruntea Consiliilor Judetene fara acordul a doua treimi din numarul total al membrilor. Asta, desi au fost alesi cu majoritate simpla (50% plus 1). Alianta a propus un proiect de modificare a Legii administratiei publice locale, prin care schimbarea conducerii consiliilor judetene se va face prin majoritate simpla. Doar ca aceasta lege trebuie sa treaca prin Parlament unde Opozitia, inclusiv a unor actuali parteneri de guvernare, este acerba.

Citeste si:

Puterea legislativa. Camera Deputatilor este condusa de Adrian Nastase. Senatul este condus de Nicolae Vacaroiu. Majoritatea apartine, teoretic, coalitiei guvernamentale. O majoritate fragila care nu reuseste sa-si impuna ordinea de zi, iar cand vine vorba de legi organice se bazeaza mai mult pe bunul simt al Opozitiei decat pe propriile forte.

Incercarile de modificare a regulamentelor celor doua Camere s-au lovit si de refuzul PUR si UDMR. Maghiarii, mai diplomati, indemnau ca discutiile sa se amane pana la toamna, in timp ce Voiculescu a ramas pe baricade alaturi de omul care i-a bagat partidul in Parlament, adica Adrian Nastase. Cert este ca Alianta nu-si poate impune punctul de vedere in Parlament, pana in prezent toate succesele fiind datorate, mai degraba, jocurilor politice facute de PSD. Pana si la motiunea de cenzura, Guvernul a fost sprijinit si de o parte din parlamentarii Opozitiei, fapt ce demonstreaza ca aceasta situatie incalcita convine de minune principalului partid de opozitie.

Executivul

Guvernul Tariceanu n-a reusit in cele sase luni de mandat sa schimbe decat o mica parte din sefii serviciilor descentralizate aflate in subordinea Executivului. Cel putin la nivelul prefecturilor situatia este dezastruoasa. Oamenii numiti de PSD au ramas pe functii. O problema serioasa o constituie si corpul functionarilor publici, care numai pe criterii profesionale n-a fost promovat in vechea guvernare si care astazi nu pot fi miscati din loc. Si la acest capitol, PSD iese invingator.

Justitia. Ramane, in continuare, cea mai grava problema. Nici Basescu, nici Alianta nu dau semne ca ar avea "puterea" s-o rezolve. Desi la mijloc este calendarul aderarii. Cel mai la indemana exemplu este lupta impotriva coruptiei, care a debutat cu arestari spectaculoase, urmate, in acelasi registru, de eliberari pe banda rulanta. Intreg lotul RAFO este astazi in libertate. Dosarul intarzie sa fie trimis in instanta. De la Iacobov pana la fratii Iancu, judecatorii au dat dovada de o clementa suspecta. La fel si procurorii care n-au reusit sau n-au vrut sa stranga adune probe concludente.

Greu de crezut ca intre oamenii PSD care controleaza toti vectorii de forta din sistemul judiciar (CSM, Parchetul General, PNA etc.) si modul in care camarila fostului partid de guvernamant reuseste sa fenteze Justitia nu exista nici o legatura. Decizia Curtii Constitutionale, care a blocat reforma in Justitie, nu face decat sa-i conserve in functii pe cei care si-au dovedit, de-a lungul timpului, "atasamentul fata de valorile social-democrate".

PSD cheama la ordin sefii institutiilor descentralizate

Deputatul PSD de Bistrita-Nasaud, Radu Moldovan, a declarat lieri, in cadrul unei conferinte de presa, ca va pastra indemnizatia primita in avans pe doua luni - 54 milioane de lei vechi - pentru a-si comanda afise electorale cu ocazia anticipatelor. Radu Moldovan spera ca vechii prieteni ai PSD sa sprijine in continuare partidul cu bani, iar directorii de descentralizate, care inca nu au fost schimbati din functii, sa isi dedice timpul liber partidului din care fac parte.

In aceasta categorie intra directorul Agentiei Judetene pentru Protectia Mediului, Adrian Muresan, fost presedinte al PSD Bistrita, directorul Oficiului pentru Protectia Consumatorului, Lorica Sut, si directorul Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu, Ioan Burcusel, care a organizat multe dintre manifestarile PSD in campaniile electorale din 2004.