Legile reformei in Justitie s-au dovedit a fi, pana la urma, "calcaiul lui Ahile" pentru pachetul de legi pe care Guvernul Tariceanu si-a asumat raspunderea in fata Parlamentului.

Decizia de miercuri a Curtii Constitutionale era, totusi, previzibila, atat din cauza faptului ca cea mai mare parte a judecatorilor care intra in componenta acesteia au vechi legaturi cu PSD, cat si pentru faptul ca zicala "corb la corb nu-si scoate ochii" se aplica chiar si in cazul magistratilor.

In aceste conditii, nu mai surprinde pe nimeni ca au fost declarate neconstitutionale tocmai acele articole care, odata intrate in vigoare, ar fi putut reduce din privilegiile de care se bucura sefii Instantelor si Parchetelor. Astfel, prin decizia Curtii Constitutionale, s-a stabilit ca prevederea conform careia "in perioada mandatului, judecatorii si procurorii alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii nu pot desfasura activitatea de judecator sau procuror", este neconforma, fiind respinsa.

Aceiasi soarta a avut-o si articolul care ii obliga pe membrii CSM ca in termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a legii sa opteze intre functia de conducere la instantele judecatoresti sau parchete si calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Decizia Curtii le permite membrilor CSM sa aiba in continuare dubla calitate, cea de membru in cel mai inalt for de conducere al Justitiei, si pe cea de conducator al unei instante sau parchet. Eliminarea acestei posibilitati era sustinuta pana si de actualii membrii ai CSM, care detin, in majoritate, functii de conducere.

O alta prevedere declarata neconstitutionala se refera la interdictia, impusa prin noile legi, judecatorilor si procurorilor care beneficiaza de pensie de serviciu sa cumuleze aceasta pensie cu veniturile realizate din activitatea de magistrat. Modificarea legislativa propusa de Minister viza eliminarea unei aberatii care le permite magistratilor sa iasa la pensie, pentru limita de varsa si vechime in munca, dupa care sa se reangajeze, tot in cadrul sistemului, cumuland pensia cu salariul. Avantajele sunt imense: langa o pensie, care poate poate ajunge si la 20 de milioane de lei, se adauga un salariu, de minimum aceiasi valoare.

In plus, Curtea Constitutionala a stabilit si ca judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie si personalul de specialitate juridica pot fi mentinuti in functie dupa implinirea varstei de pensionare, prevazuta de legea "comuna". Discriminarea fata de alte categorii profesionale este, si in acest caz, evidenta, magistratii creandu-si o situatie privilegiata, dincolo de sistemul normal impus de lege.

Justificarea deciziei Curtii Constitutionale este aceea ca toate aceste prevederi "sunt contrare principiului inamovibilitatii, precum si dispozitiilor art.155 alin. (5) din Constitutie, potrivit carora judecatorii in functie ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie isi continua activitatea p?na la data expirarii mandatului pentru care au fost numiti". Cum poate contravenii principiului inamovibilitatii eliminarea unei discriminari pozitive asa cum este cea referitoare la cumulul veniturilor, magistratii Curtii nu au putut sa explice.

De asemenea, judecatorii Curtii Constitutionale nu au explicat nici de ce magistratii pot ramane in functii pana la 68 de ani daca meseria pe care o practica este atat de stresanta incat au voie sa iasa la pensie dupa 20 de practica continua, primind pensie integrala. Pe langa aceste prevederi, au fost declarate neconstitutionale si articolele referitoare la incetarea mandatelor de conducere ale judecatorilor si procurorilor de la curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecatorii, precum si ale procurorilor de la parchetele de pe l?nga acestea.

Mai mult, a fost inlaturat si articolul prin care durata mandatelor judecatorilor si procurorilor care exercita, la data intrarii in vigoare a pachetului legislativ, alte functii de conducere decat cele prevazute anterior, a fost redusa la 3 ani, de la data investirii. In acest mod, toti sefii de instante si parchete raman pe functii, ei neputand fi inlaturati pana la data expirarii mandatului pentru care au fost numiti.

Pe scurt, camarila pesedista din Justitie nu poate fi clintita. Singurele schimbari ce vor fi la indemana ministrului Justitiei vor fi cele ale sefilor Parchetului General si Parchetului National Anticoruptie, asta in cazul in care legea nu va fi, din nou, atacata la Curtea Constitutionala. In orice caz, reforma din Justitie a fost compromisa.

Comisia Europeana: Reforma in Justitie este vitala pentru integrare

Comisia Europeana si-a afirmat dorinta de a analiza decizia Curtii si implicatiile acesteia inainte de a face comentarii de profunzime. Aceasta a transmis, totusi, printr-un comunicat oficial, ca succesul reformei in Justitie depinde de Romania. Reforma, se afirma in continuare, trebuie sa aiba ca scop asigurarea independentei, impartialitatii si eficientei justitiei. Desi a evitat sa dea verdicte, Comisia Europeana mai informeaza ca progresul din justitie va fi vital pentru integrarea europeana


Despre autor:

Sursa: Click.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.