Traian Basescu ii cere lui Calin Popescu Tariceanu sa dea o ordonanta de urgenta. Pe un proiect de lege pe care premierul nu l-a vazut niciodata. Proiectul priveste infiintarea Comunitatii Nationale de Informatii (CNI). Basescu vrea sa-si bage comunitatea in casa, in ultima sedinta de guvern dinaintea vacantei parlamentare. Cererea presedintelui se ciocneste brutal de primul refuz ferm al premierului. Care este constient de gravitatea situatiei de a emite un document in stare sa arunce tara in aer.

A da CNI pe mana lui Basescu echivaleaza cu decapitarea puterilor legislativa si executiva in favoarea celei prezidentiale. A carei autoritate va spori exponential. Situatia ne aduce aminte de turnirul dintre palatele Cotroceni si Victoria. De la nivelul primilor ani ai ultimei administratii PSD. Turnir care l-a indarjit pe Talpes impotriva lui Nastase si a frant PSD in doua aripi.

Acum, cea rupta din aceasta confruntare va iesi intreaga clasa politica. La care se adauga comisiile speciale ale Parlamentului, CSAT si insesi serviciile de informatii. Incepand cu SRI si terminand cu DGIA, serviciul armatei. Parerea noastra este ca presedintele nu prea stie cam cate etape ar trebui sa fie strabatute pentru a se ajunge in final la o lege a CNI.

Intai de toate, trebuie schimbate toate legile organice care definesc sistemul sigurantei nationale. Incepand cu Legea 51, a sigurantei, care a devenit un obiect bun de aruncat la gunoi. Cum sa strangi sub o singura caciula, pe care s-o pui apoi pe capul presedintelui, opt servicii si departamente de informatii care n-au in acest moment o lege ofertanta? Armonizata cat de cat cu cele ale statelor membre ale NATO? Cum sa poruncesti premierului sa dea o ordonanta de urgenta pentru a valida ceva ce n-a fost definit snca in legea sigurantei? In care n-ai nici o definitie a ciberterorismului, cibersecuritatii, terorismului nuclear si biologic, informatorului si agentului acoperit?

In forma in care isi mai face inca de cap, Legea sigurantei nationale nu stipuleaza nimic cu privire la CNI; concept pe care il folosim abuziv, in totala necunostinta de cauza. Instrumentul CNI nu poate fi operabil decat prin adoptarea si votarea unei noi legi a sigurantei. Proiectele de lege existente in Parlament n-au satisfacut orizontul de asteptare al principalilor beneficiari ai informatiilor furnizate de sistem, in principal din cauza marii provocari legate de subordonarea comunitatii.

O declaratie de orientare a unui model prezumtiv al noii legi a sigurantei trebuie sa cuprinda:

a) realizarea unui program pentru siguranta nationala a statului roman;

b) stabilirea strategiilor si a procedurilor de activitate pentru serviciile speciale ale CNI, in legatura cu siguranta nationala, prin Biroul de Coordonare al CNI;

c) organizarea si coordonarea unitara a activitatii CNI de catre CSAT;

d) asigurarea ca fiecare serviciu, departament, agentie sau element de informatii din componenta CNI functioneaza independent, sub conducere proprie, dar sub controlul, autoritatea si coordonarea CNI, in cadrul planului general de cautare a informatiilor, adoptat de CSAT;

e) eliminarea duplicarii inutile, in cadrul planului general de cautare a informatiilor, a serviciilor CNI, prin stabilirea unor linii clare de actiune de catre CSAT.

Atributiile, prerogativele si coordonarea CNI trebuie sa asigure ca fiecare structura speciala a CNI - serviciu, departament, agentie sau element de informatii - trebuie constituite prin lege; care va specifica atributiile, responsabilitatile si limitele de competenta ale acelei structuri, metodele sale de operare, precum si modalitatile prin care poate fi controlata de Parlament si societatea civila sau poate fi trasa la raspundere in fata instantei judecatoresti, pentru abuzuri si sncalcari ale libertatilor individuale.

Existenta fiecarui serviciu, departament, agentie sau element de informatii va fi facuta publica, iar sefii fiecarei structuri speciale vor fi prezentati in fata cetatenilor tarii. Acesta este modelul valid al sistemelor sigurantei din orice stat democratic, membru al NATO. Fiecare operatiune sau actiune a unei structuri speciale din componenta CNI trebuie autorizata de o persoana sau functie anume desemnata, al carei nume real trebuie sa apara pe autorizarea scrisa, ca sa poata fi trasa la raspundere in fata instantei judecatoresti, pentru eventualele abuzuri sau sncalcari ale libertatilor individuale.

Proiectul de lege pe care vrea sa-l urgenteze Basescu, cu mana lui Tariceanu, nu prevede astfel de subtilitati. Raspunderea pentru esecul unei operatiuni cu efecte care se vor repercuta asupra societatii civile va cadea in sarcina functiei anume desemnate, care a autorizat operatiunea respectiva si asupra agentului responsabil. Raspunderea pentru sncalcarea unor drepturi individuale, in timpul unei operatiuni, va cadea in sarcina agentului si asupra functiei care a autorizat operatiunea.

Gradul de responsabilitate se poate extinde, in functie de gravitatea situatiei create, asupra conducerii structurii speciale respective. Cazurile de sncalcari ale drepturilor individuale, comise de orice membru sau functie a CNI, vor fi sncredintate oficial Avocatului Poporului. Avocatul Poporului este snsarcinat sa investigheze cazurile de sncalcari ale drepturilor si libertatilor individuale, comise de orice membru al CNI si va informa societatea civila despre rezultatul investigatiilor sale. Coordonarea structurilor speciale ale CNI se face de catre Biroul de Coordonare.

Biroul de Coordonare va fi condus de:

a) un inspector general civil, cu rang de ministru;

b) secretarul CSAT;

c) sefii structurilor speciale ale CNI;

d) sefii si adjunctii sefilor comisiilor speciale ale Parlamentului, care sa cuprinda, judicios, reprezentanti ai tuturor partidelor parlamentare. Impreuna cu functiile de sefi ai structurilor speciale si cu cea de secretar al CSA}, inspectorul general aproba planul general de cautare a informatiilor.

Planul general de cautare a informatiilor se refera la programele, proiectele si activitatile de achizitie a informatiilor desemnate de inspectorul general, smpreuna cu celelalte functii ale Biroului de Coordonare. Inspectorul general este numit in functie pentru o perioada delimitata de timp, nu mai mare de cinci ani.

Biroul de Coordonare are urmatoarele atributiuni:

a) analizeaza cererile de informatii solicitate de catre categoriile de beneficiari, care sunt Presedintia, Parlamentul si Guvernul;

b) asigura schimbul de informatii sntre structurile CNI si felul in care sunt respectate protocoalele de colaborare sncheiate sntre acestea. Protocoalele de colaborare sunt aprobate de sefii structurilor speciale, cu viza inspectorului general;

c) verifica felul in care sunt respectate conventiile sncheiate sntre structurile CNI si structurile speciale ale administratiei publice centrale abilitate cu apararea ordinii publice si cu care colaboreaza;

d) elimina duplicarile inutile in cadrul planului general de cautare a informatiilor.

Activitatea de culegere a informatiilor se va baza inclusiv pe agenti acoperiti si informatori, al caror statut va fi stipulat atat in noua lege a sigurantei, cat si in cele organice, in baza carora functioneaza activitatea serviciilor de informatii. Nici un membru al CNI nu poate obliga o persoana sa devina informator, decat cu acceptul acesteia. Serviciile speciale ale CNI vor interzice participarea unui informator la activitati criminale, cu exceptia cazurilor cand inspectorul general hotaraste ca participarea unui informator la activitatile unei retele criminale este necesara si ca ea certifica un interes legitim pentru siguranta nationala.

Activitatile pentru protejarea sigurantei nationale nu pot fi invocate sau folosite ca justificare in restrangerea drepturilor individuale. Restrangerea drepturilor individuale, din motive ce tin de siguranta nationala, nu este legitima decat in cazul in care se protejeaza siguranta nationala smpotriva unor forte straine sau a unei amenintari cu forta, ori pentru a proteja securitatea personala a demnitarilor de stat.

Or, de la acest model valabil pentru orice stat membru al NATO, si pana la modelul stirb si cretin, invocat de presedintele Romaniei, calea este ca de la democratie la dictatura. Premierul Tariceanu a reactionat foarte corect si responsabil cand s-a opus emiterii unei Hotarari de Guvern care sa valideze un proiect de lege criminal. Care ar implementa si legitima doar forta brutala a CNI, fara sa nuanteze si edifice metodologiile de lucru ale componentelor si atributiilor CNI.

Domnule presedinte Basescu, cu securitatea nu este de glumit. Lasati sa-si definitiveze Parlamentul si Guvernul pachetul noilor legi ale sistemului sigurantei si apoi exprimati-va punctul de vedere. Si asta abia dupa ce societatea civila va trage concluziile de rigoare, daca treaba facuta de puterile legislativa si executiva este buna. Altfel, daca o sa puneti caruta in fata cailor, ne vom sntoarce la vremurile totalitare. De care am scapat in urma unei revolutii sangeroase, pe altarul careia au fost sacrificati peste o mie de oameni.