In pofida transformarilor din ultimii 20 de ani, Romania se confrunta cu riscul de a fi ineficienta in politicile sociale, de a inregistra un nivel crescut al excluziunii sociale si de a fi lipsita de coeziune sociala. O arata numarul mare al persoanelor asistate de stat sub diferite forme, ajuns la peste 50% din totalul populatiei, comportament politic de natura populista si lipsa de transparenta a modului de stabilire a prioritatilor bugetare, dupa cum remarca insusi seful statului.
"Riscam sa devenim un popor de asistati social. In 2008, numarul persoanelor asistate de stat sub diferite forme a ajuns la cca. 11 milioane dintr-o populatie totala de 21 de milioane de locuitori. Inseamna ca nu avem prioritati in alocarea banilor publici. Originea risipei se afla intr-un comportament politic de natura populista si in lipsa de transparenta a modului de stabilire a prioritatilor bugetare", a avertizat Traian Basescu in discursul sustinut in cadrul conferintei pe teme sociale, organizata de Fundatia Sociala Erste si Institutul pentru Studii Economice Internationale din Viena.


Problema incluziunii


In ideea de "incluziune", Basescu a mentionat cinci tipuri de "clase" ale societatii romanesti care au nevoie de o politica sociala relevanta si de ajutor din partea statului: Populatia rurala, persoanele cu dizabilitati, someri, copiii si persoanele de alta etnie - "in primul rand etnia rroma".

In ceea ce priveste locuitorii zonei rurale, acestia resprezinta 45% din populatia tarii.

"Astazi, aceasta populatie nu are acces la o mare parte din serviciile de care beneficiaza, in principiu, populatia urbana. La sat, nu ai acces la servicii financiare, sanitare, de consultanta, de comunicatii sau de educatie. In lipsa unor reforme coerente, cuprinzatoare, populatia rurala a Romaniei va deveni un grup social care nu va mai putea beneficia in mod real de politici de incluziune sociala deoarece nu vor exista resursele publice necesare ce ar trebui alocate in scopul implementarii acestor politici", a declarat Basescu in cadrul conferintei Erste.

Cu toate aceste, seful statului a mentionat ca cele cinci clase vizate pentru incluziune reprezinta un numar prea mare de persoane si de aceea statul trebuie sa verifice fiecare clasa epntru a stabili "veriga slaba".

"Nu putem accepta ca incluziunea sociala sa cuprinda majoritatea populatiei. In aceeasi ordine de idei, mentionez si lipsa de mecanisme de tintire a vulnerabililor, in vederea acordarii de sprijin. Persoane cu venituri apreciabile primesc subventii sau alte forme de sprijin. Romania are nevoie de mai multa eficienta si de mai multa democratie", a mai spus seful statului care a mentionat ca o crestere a eficientei ar insemna resurse mai mari si pentru scopuri sociale.


Marile greseli ale politicii romanesti


Basescu este de parere ca cea mai mare greseala in Romania o reprezinta faptul ca: "Toata lumea in Romania pare a fi fericita de stadiul la care am ajuns".

Presedintele considera ca aceasta eroare este cu atat mai profunda cu cat astazi, Romania beneficiaza de o alianta la guvernare care ii da peste 70 la suta sustinere in Parlament.

Astfel, Traian Basescu prezinta cele doua categorii de fenomene care dau motive de ingrijorare:
  • 1. Lipsa de sprijin in dezvoltarea sectorului privat si conceptul de "responsabilitate sociala corporatista" - larg utilizat in politicile din Uniunea Europeana si care nu isi gaseste reflectare suficienta in politicile si comportamentele din Romania. Basescu mentioneaza la acest capitol si lipsa de recompensa a creativitatii pe langa situarea acesteia pe un loc secund in sistemul de valori al societatii romanesti. Tot la acest capitol, seful statului priveste crtic si tendinta de autonomizare a vietii cercurilor de elita fata de restul membrilor comunitatilor socio-profesionale din care fac parte sau chiar fata de ansamblul vietii sociale.
  • 2. Lipsa coerentei si responsabilitatii in responsabilitate in alocarea resurselor publice destinate politicilor sociale.

Romania inregistreaza mari decalaje fata de media Uniunii Europene atunci cind se compara indicatori care caracterizeaza nivelul de dezvoltare sau eficienta alocarii si utilizarii factorilor de productie.

"Acest salt in eficienta pe care trebuie sa-l realizeze Romania, in urmatorii 15-20 de ani, inseamna, insa, in primul rand o urgenta imbunatatire a sistemului de formulare a politicilor publice", a declarat presedintele care a adaugat si ca Romania ramane, din nefericire, un exemplu de tara cu costuri ale tranzitiei platite in mod inutil.

"In prezent, exista inca prea multa ineficienta in conducerea treburilor publice si in functionarea institutiilor statului. Aderarea la UE nu a adus inca nici ea o imbunatatire majora in capacitatea noastra de decizie cu privire la politicile publice. In ultimii ani se manifesta alte probleme: Romania are prea multa birocratie si bariere in calea intreprinderii iar parafiscalitatea este foarte mare. Raportul dintre numarul de angajati din sectorul bugetar fata de cei din sectorul privat este de 1,3:1, in favoarea sectorului bugetar. Salariul mediu in sectorul bugetar este mai mare decat cel din sectorul privat. Salariile cresc mai repede decat productivitatea muncii. Intre diversele categorii de angajati din sistemul public exista mari discrepante in domeniul salariilor si al pensiilor. Una dintre marile nemultumiri ale cetatenilor (poate cea mai mare) se indreapta spre justitie, sector care este adesea perceput ca fiind corupt si inechitabil. Romania este inca supravegheata de Comisia Europeana pe domeniul justitie", a opinat Basescu.

Presedintele a avertizat ca, in general, Romania este o tara cu o slaba capacitatea administrativa, iar in acest context, exista riscul de a nu absorbi cele 32 de miliarde de euro alocati Romaniei din bugetul UE in perioada 2007-2013.

Referitor la democratie, Basescu a subliniat faptul ca simpla enuntare a avantajelor acesteia nu reprezinta in ochii cetateanului roman o compensatie suficienta pentru costurile tranzitiei pe care acesta le-a platit, iar prezenta redusa la vot in cazul Romaniei denota respingerea de catre cetatean a ofertei de pe piata politica.

"Nu sunt de acord cu cei care sustin ca in fata costurilor tranzitiei cetateanul are nostalgia comunismului. In randul cetatenilor nu exista nostalgia comunismului. Milioane de romani au plecat la munca in strainatate, in tari in care atit democratia cit si economia de piata sunt mult mai consolidate decat in tara lor. Romanii, deci, nu au fugit nici de democratie, nici de economia de piata. Eu cred ca cetateanul este pur si simplu nemultumit de prestatia in plan social-politic a celor care, in acesti 20 de ani, si-au asumat conducerea treburilor publice", a sustinut Basescu luand partea cetatenilor.

In incheiere, seful statului a pledat pentru continuarea dezvoltarii Romaniei, chiar daca se confruntam cu cea mai mare criza economica de dupa cel de-al doilea razboi mondial.

"Avem, in continuare, obiective ambitioase: dorim sa aderam la zona euro in anul 2014, iar pe termen mai lung, sa recuperam decalajele de dezvoltare care ne despart de media UE", a conchis presedintele Romaniei.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.