Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a detinut, anul trecut, informatii legate de "vulnerabilitatile si factorii de risc care pot greva procesul de integrare" a Romaniei in Uniunea Europeana, se arata in Raportul CSAT privind activitatea desfasurata in 2004, inaintat presedintelui Senatului, Nicolae Vacaroiu. In acelasi document se recunoaste ca activitatea de prevenire si combatere a actelor de coruptie si criminalitatii organizate "a avut mai mult un caracter constatativ, fara a se desfasura o sustinuta actiune de prevenire".

Coruptia a fost constatata, nu si combatuta

In raport sunt precizate, in doua randuri, "vulnerabilitatile si factorii de risc care pot greva procesul de integrare a Romaniei in UE", fara a fi insa detaliate si doar cu precizarea ca CSAT a adoptat hotarari pentru sustinerea obiectivelor nationale de pregatire a integrarii, cu luarea "in vedere" a acestor vulnerabilitati. Se recunoaste ca "fenomenul coruptiei are un impact direct asupra dezvoltarii economice si sociale, ca distruge beneficiile potentiale ale pietei libere, distorsioneaza regulile economiei de piata si diminueaza capacitatea organismelor statului in prevenirea si combaterea acestuia".

Citeste si:

Cu toate acestea, PSD, aflat la guvernare pe aproape intreaga durata a anului 2004, nu a luat nici o masura concreta, palpabila, pentru combaterea coruptiei, multumindu-se doar sa se declare jignit de eticheta de "partid al coruptilor". Mai ales ca CSAT, potrivit raportului, "a recomandat Guvernului (pesedist, la acea ora - n.r.) si institutiilor abilitate in domeniu sa initieze programe de actiune pentru indeplinirea prevederilor legislative specifice combaterii si prevenirii coruptiei, a criminalitatii organizate de tip transfrontalier, fraudei si spalarii banilor".

Mai receptiva pare sa fi fost, anul trecut, societatea civila, care, in cooperare cu CSAT, a initiat activitati de prevenire si reducere a criminalitatii comise cu violenta. Si, pentru ca lucrurile sa fie clare, tot in Raportul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii se recunoaste ca "activitatea de prevenire si combatere a actelor de coruptie, criminalitatii organizate, traficului de droguri, de bunuri si de persoane a avut mai mult un caracter constatativ, fara a se desfasura o sustinuta actiune de prevenire".

Si aceasta in conditiile in care, prin intermediul organismelor specializate, "s-a realizat o monitorizare operativa a zonelor si sectoarelor de activitate cu potential in domeniul criminalitatii organizate". Doar s-au monitorizat "pericolele potentiale", fara a se si face ceva in vederea combaterii lor, iar coruptia, ale carei forme de manifestare sunt catalogate drept "amenintari la adresa sigurantei nationale", a ramas neclintita.