Unul dintre angajatii Ministerului Transporturilor face dezvaluiri

Timp de patru ani, Miron Mitrea a fost unul dintre putinii ministri ai guvernului Nastase intangibil pentru presa. Cum a reusit sa stea departe de dezvaluirile mass-media, cand anchete care ii aveau drept protagonisti pe Iliescu, Nastase si Hrebenciuc tineau primele pagini ale ziarelor? Simplu. Cumparandu-si linistea in presa centrala pe banii publici. Contractele de publicitate nu au tinut cont de audienta publicatiilor, ci de prieteniile si simpatiile politice.

"Directorului general i se dicta lista"

O sursa dintr-o companie subordonata Ministerului Transporturilor (MT) a acceptat, sub protectia anonimatului, sa ne dezvaluie modul in care au fost impartiti banii publici catre mass-media.
Persoana, pe care o vom numi "Sursa EVZ", ocupa o pozitie-cheie intr-un departament legat de administrarea publicitatii. Ea ne-a furnizat informatii incendiare despre partea nevazuta a contractelor menite sa-i asigure lui Mitrea o imagine de "baiat bun". "Cheia" mecanismului era chiar Directia Generala de Relatii cu Mass-Media (DGRMM), care pe vremea lui Miron Mitrea era condusa de Manuela Dumitru, actuala sefa de cabinet a acestuia.
"De la DGRMM veneau, pe cale verbala, liste cu ziarele cu care trebuia sa facem contracte de publicitate si cu valoarea contractelor. S-au ferit mereu sa dea ordine scrise si semnate la asemenea chestiuni", ne-a declarat sursa noastra.
"Directorului general i se dicta lista de la Directia mass-media, iar slujbasii mai marunti trebuiau sa incheie contractele in cel mai scurt timp. (...) DGRMM avea grija sa anunte si ziarele despre portia care li se cuvenea", ne-a marturisit Sursa EVZ.

"Ministerul s-a suparat pe "Evenimentul zilei""

"Contractele de publicitate includeau clauze de confidentialitate, pentru a nu se putea afla exact cine si cit a dat sau a luat", continua dezvaluirile din interiorul Ministerului Transporturilor.
"Campionul a fost, dupa cum lesne se poate banui, ziarul "Adevarul" (n.r. - condus de actuala echipa de la "Gandul"), la egalitate cu "Evenimentul zilei" numai in 2002 si 2003.

In 2004, ministerul s-a suparat pe "Evenimentul zilei" si ne-a indicat in mod expres sa nu cumva sa incheiem vreun contract de publicitate cu Expres SRL", a mai precizat sursa noastra.
Aceasta mai spune ca pe lista beneficiarilor au fost "Jurnalul National", grupul Ringier ("Libertatea", "Pro Sport", "Capital"), "Romania libera", "Ziua", "National", "Independent", "Ziarul", "Gardianul", "Dimineata", "Azi", "Cronica Romana", "Cotidianul" si "Curentul". Potrivit Sursei EVZ, sistemul de impunere a incheierii contractelor de catre minister a aparut in 2002 si a ajuns la paroxism in 2004.

Oameni noi, obiceiuri vechi

"In 2004, datorita campaniei electorale, presiunile au fost foarte mari, impunandu-se inclusiv contracte-fantoma pentru acoperirea unor cheltuieli de "protocol" pesedist", sustine sursa.

Aceasta ne-a rugat sa-i protejam identitatea, de teama unor eventuale represalii. "Speram ca dupa alegeri sa nu-mi mai fie teama sa vorbesc despre asta.
Dar din pacate, desi s-au schimbat oamenii din conducere, lucrurile nu s-au schimbat", marturiseste Sursa EVZ.

O forta pe piata media

Organizatiile neguvernamentale au descoperit si ele modul in care ministrii din guvernul PSD jonglau cu milioane de euro pe piata de publicitate. "Surse din MTCT mi-au spus ca Mitrea ii aduna pe cei de la companiile si societatile subordonate, facea bugetele de publicitate si le impartea la ziare.
Doar o singura companie subordonata avea un buget de doua milioane de euro pentru publicitate, CFR Marfa, si existau multe asemenea companii. Este de ajuns sa te uiti in ziare, in perioada 2002-2004, sa-ti dai seama ce forta financiara reprezenta Miron Mitrea pe piata media", a declarat Cristian Ghinea de la Centrul pentru Jurnalism Independent.

Mitrea neaga

Contactat de EVZ, Miron Mitrea a negat ca ar fi dirijat contractele de publicitate ale companiilor subordonate MTCT. "Ministerul Transporturilor nu a incheiat contracte cu publicatii din Romania, cu exceptia campaniilor de promovare a turismului romanesc (programe speciale). Companiile din subordinea MTCT au incheiat contracte cu publicatii pentru a informa publicul asupra programelor desfasurate, companiile stabilind si valorile contractelor. Aceeasi situatie este si in cazul altor firme", a declarat Miron Mitrea.

"Afacerea MTC" sau "Mitrea TV"

Unul dintre scandalurile in care Miron Mitrea a fost protagonist este "afacerea MTC-PrimaTV", prin care s-au scurs milioane de dolari din banii publici. Infiintata prin HG 451/2001, Maritime Trading Centre Television SA (MTC-TV) Constanta era "societate de interes strategic", cu un capital social de 400 milioane lei.

In 2002, Mitrea si-a asumat public programul de modernizare a MTC, parafat prin doua contracte de asociere: primul a fost semnat intre CFR SA, CFR Marfa, Administratia Porturilor Maritime si MTC Constanta, iar cel de-al doilea intre MTC si Global Media, firma patronata de Cristian Burci (actionar majoritar la Prima TV la acea vreme). In urma afacerii, aproape 6 milioane de dolari de la cele trei companii ale MTCT au ajuns in conturile firmei lui Burci Romanian Investment & Development.
Dupa trei ani, MTC a ajuns in pragul falimentului, iar investitorii nu si-au recuperat toti banii. Actualul ministru al transporturilor, Gheorghe Dobre, a facut plangere penala impotriva lui Miron Mitrea si a fostilor directori care au pompat bani in MTC.

Bugete supradimensionate

Dupa parerea Sursei EVZ, bugetele de publicitate ale companiilor subordonate Ministerului Transporturilor au fost supradimensionate pentru a acoperi anumite cheltuieli facute sub guvernarea PSD.
"Bugetele de publicitate alocate sunt prea mari pentru situatia financiara precara a companiei.
Nu avem nevoie de atata zgomot in presa. Promovarea se poate face prin mijloace mai ieftine - pliante si afise in statii si agentii, Internet -, iar informatiile importante oricum se dau prin comunicate de presa care nu costa nimic", sustine Sursa EVZ.
Aceasta a mai precizat ca presiunile exercitate de la nivel ministerial au fost si mai puternice in campania electorala din 2004, cand cerintele au crescut.

Mesaje electorale

Propaganda mascata pentru PSD
In campania electorala din 2004, ministerul lui Mitrea a "tocat" 120.000 USD din banii publici pentru propaganda PSD in randul tinerilor.
Potrivit monitorizarii Asociatia "Pro Democratia" (APD), spoturile televizate pentru blocurile ANL si "Autostrada soarelui" au avut mesaje apropiate de publicitatea electorala a PSD.
"Mi s-a parut o coincidenta stranie faptul ca spotul publicitar privind "Autostrada soarelui" a fost difuzat pe televiziuni exact in campania electorala. Mesajul a fost identic cu cel al PSD, a fost o publicitate mascata", a declarat Cristian Parvulescu, presedintele APD.

"De "Autostrada soarelui" sunt interesati in general tinerii care merg spre mare si care, iata, ar fi fost in felul asta atinsi. Era incercarea de a modifica putin perceptia intr-un public care nu era publicul-nisa al PSD.
Cu ANL a fost la fel, tot tinerii erau cei vizati. (...) Este o forma de publicitate mascata, incorecta pentru PSD", a concluzionat Parvulescu.

Tovarasie

Contracte-fantoma pentru amici politici
Ministerul lui Mitrea a dirijat bani numai spre ziarele "agreate", ci si catre firmele apropiate PSD. "Au mai fost incheiate contracte, tot impuse de minister - pe baza de "analize de oferte" - cu firme agreate de minister, cum ar fi Multimedia Political Communication si 1One Communication, devenit ulterior institut de studii sociale", a mai spus sursa noastra. "Multimedia Political Communication", care ii are ca actionari pe Dan Andronic (foto) si Bogdan Teodorescu, a asigurat servicii de consultanta, strategie si mesaj pentru PSD in campania din 2004. Andronic a fost "umbra" candidatului Adrian Nastase in turneul electoral, iar Teodorescu - prin intermediul firmei sale 1One Communication - redacta discursurile liderilor PSD.


Despre autor:

Evenimentul Zilei

Sursa: Evenimentul Zilei


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.