Notarii sunt avantajati de prevederi introduse in Codul Civil de Parlament

Astfel, ONG-urile sustin ca prevederile aparute in proiectul de Cod Civil, asa cum a reiesit dupa discutiile din subcomisia de Cod Civil, vor avea ca efect suplimentarea vizitelor pe care populatia le va face la notari si a platilor de taxe catre notari. Organizatiile explica faptul ca noile prevederi nu instituie intotdeauna obligatia de a merge la notar, dar vizita la notar in cazul mai multor proceduri este introdusa ca alternativa. Totusi, aceasta "alternativa", spun reprezentantii organizatiilor, le va induce oamenilor ideea ca este mai sigur sa se adreseze notarilor.
Specialistii asociatiilor neguvernamentale au explicat, pentru NewsIn, cateva dintre procedurile modificate de subcomisia pentru Codul Civil, in cadrul unor raporturi juridice in care inainte nu exista posibilitatea ca notarul sa fie implicat.

De exemplu, la articolul 358 din proiect privind calitatea de bun comun, alineatul trei, care prevedea ca "pentru bunurile mobile dobandite anterior casatoriei se intocmeste un inventar inainte de incheierea acesteia", a fost introdus amendamentul propus de subcomisia speciala, potrivit caruia inventarul va fi intocmit de notarul public. In acest caz, vizita la notar este obligatorie. Argumentul comisiei, potrivit proiectului, a fost de "a da forta juridica superioara si pentru prevenirea litigiilor" din acest domeniu. Specialistii in drept contactati de NewsIn spun, insa, ca inventarul sub semnatura privata, asa cum era prevazut pana acum, avea suficienta forta juridica.

Observatii din partea ONG-urilor apar si in legatura cu prevederile referitoare la divortul prin acordul sotilor pe cale administrativa, unde comisia speciala a prevazut si posibilitatea de a divorta prin procedura notariala. "Solutia propusa corespunde noii viziuni a Codului Civil in privinta relatiilor dintre soti. Notarul public este un profesionist in domeniul dreptului, in competenta caruia intra procedurile necontencioase, si vine in sprijinul oficiilor de stare civila, pentru degrevarea de unele sarcini nejustificate", a fost argumentul subcomisiei, potrivit proiectului.
De altfel, in mai multe situatii in care era suficienta doar o forma scrisa de act, acum apare si varianta autentificarii acestuia, ca alternativa sau chiar obligatie. Sintagma "forma autentica" apare, de exemplu, la articole vizand vanzarea unei mosteniri, contractul de mandat, contractul de comision sau contractul de agentie.

Directorul executiv al Centrului pentru Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu, nu este de acord cu aceste prevederi, pentru ca ar implica noi taxe platite la notari. "Daca pentru orice act civil trebuie sa te duci la notar, inseamna ca cetatenii acestei tari sunt loviti in egala masura de criza economica, precum si de toate taxele notarilor. Notarii au facut un lobby extraordinar si au reusit, asa cum nu au reusit avocatii sau alte bresle. Ne intrebam de ce numai notarii au reusit, oare domnul presedinte al subcomisiei este notar?", a declarat, pentru NewsIn, Georgiana Iorgulescu.

Presedintele sucomisiei pentru Codul Civil, deputatul PD-L Daniel Buda, este, intr-adevar, din 2007, notar public, potrivit CV-ului afisat pe site-ul Camerei Deputatilor. Nu este singurul membru al subcomisiei de Cod Civil care este notar, in aceeasi situatie aflandu-se si Bogdan Ciuca.

Buda sustine, insa, ca amendamentele introduse in legatura cu activitatea notariala nu fac altceva decat sa le ofere cetatenilor "alternative", in ideea de a-i scuti de drumuri inutile. Astfel, explica el, in cazul divortului prin procedura notariala, avantajul ar fi ca divortul si partajul s-ar putea face in acelasi loc, adica la notariat, evitandu-se un drum la ofiterul de stare civila, iar altul la notar.

"Forma autentificata nu face altceva decat sa consolideze un raport juridic", a declarat Buda, pentru NewsIn, precizand ca, in cazul in care partile se inteleg, este mai indicat sa apeleze la un notar pentru perfectarea intelegerii in ideea de a "nu incarca inutil instantele de judecata".
"Am luat practica judiciara de zi cu zi si am introdus-o in lege. A fost mai mult o chestiune de limpezire a unor ape nu neaparat tulburi", a mai declarat, pentru NewsIn, presedintele subcomisiei pentru Codul Civil.

Sorin Ionita, director de cercetare la Societatea Academica din Romania, sustine, insa, ca s-ar fi exagerat cu anumite proceduri. "Cred ca am mers cam departe cu legalizarile si autentificarile", a declarat pentru NewsIn, reprezentantul SAR.

Nici directorul executiv al Transparency International Romania, Victor Alistar, nu este de acord cu unele modificari. "Singurul care are de pierdut este cetateanul, el pierde si timp, si bani", a declarat, pentru NewsIn, Victor Alistar, care a criticat introducerea prevederilor Codului Comercial in Codul Civil.

Presedintele subcomisiei de Cod civil, Daniel Buda, a declarat sambata pentru NewsIn ca dezbaterile asupra Codului Civil vor avea loc doar dupa alegerile europarlamentare din 7 iunie si ca ONG-urile nu au facut niciun amendament, fapt pentru care nu pot fi discutate "povesti cu pesti vanatoresti". Daniel Buda a declarat ca urmatoarea sedinta in care va fi discutat proiectul de Cod Civil va avea loc dupa data de 7 iunie, pana atunci parlamentarii neavand program in Bucuresti. "Saptamana asta sunt activitati in circumscriptie, nu pot sa convoc sedinta peste programul Camerei, va fi dupa alegerile europarlamentare", a spus Buda.

La randul sau, premierul Emil Boc a declarat, sambata, la Galati, ca o decizie referitoare la asumarea raspunderii Guvernului pe Codurile civil si penal va fi luata in functie de rezultatul discutiilor programate luni in coalitia PDL - PSD, transmite corespondentul NewsIn.
Liderii Coalitiei PDL-PSD au stabilit pe 18 mai ca Guvernul sa isi asume raspunderea pe cele doua Coduri - penal si civil - la inceputul lunii iunie, urmand ca intre timp sa aiba loc intalniri cu reprezentantii societatii civile si cu toti cei interesati. Liderii coalitiei i-au mandatat pe Victor Ponta si Daniel Buda sa se ocupe de armonizarea tuturor punctelor de vedere.