Adoptarea Codurilor propuse de Ministerul Justitiei ar putea sa fie amanata, din cauza presiunilor societatii civile, dar si a neintelegerilor din coalitie, in conditiile in care actualele Coduri au intre 40 si 144 de ani, iar proiectele de pana acum au fost respinse in urma criticilor.

La sfarsitul lunii februarie 2009, dupa ce Comisia Europeana a criticat ritmul lent al reformelor legislative in sistemul judiciar, precum si ineficienta combaterii coruptiei la nivel inalt, Traian Basescu a convocat coalitia si magistratii la o discutie despre pasii pe care ii mai are de facut tara noastra in acest domeniu, comenteaza NewsIn.

Mai precis, in coalitie s-a stabilit ca, pana la raportul din iunie 2009 al Comisiei Europene, care trebuie sa decida daca Uniunea Europeana va mai monitoriza, in continuare, justitia din Romania, sa fie adoptate noile Coduri si sa se dea liber din Parlament la cercetarea dosarelor de coruptie ale unor politicieni. Tot la acea data, s-a convenit ca, pana la 15 mai, Codurile sa fie adoptate de Parlament, iar ,in cazul in care nu poate fi respectat acest termen, Guvernul sa-si asume raspunderea pentru cele patru legi fundamentale pentru sistemul judiciar.

Intre timp, mai multe voci din PSD, cat si din PNL, precum si reprezentanti ai societatii civile si ai asociatiilor media au afirmat ca exista mai multe prevederi constrangatoare si controversate in proiectele Ministerului Justitiei, care trebuie corectate prin dezbateri in cadru larg, la care si societatea civila sa fie chemata.

In paralel, in PSD au aparut voci care au cerut amanarea termenului initial stabilit pentru adoptare.
Astfel, in urma intilnirii de miercuri a Coalitiei, s-a decis inaintarea Codului Civil si a celui Penal Senatului pana pe 15 mai, in timp ce pentru Codurile de Procedura dezbaterile au fost prelungite pana in toamna, Guvernul renuntand la posibilitatea asumarii raspunderii pe cele patru legi, a anuntat ministrul pentru relatia cu Parlamentul, Victor Ponta.

Mai multi ministri ai Justitiei au incercat sa schimbe Codul penal si de procedura penala

Romania are un Cod penal intrat in vigoare la 1 ianuarie 1969, care a fost modificat succesiv de fiecare Guvern de dupa 1989.

Valeriu Stoica, ministru al Justitiei in perioada 1996-2000, a inaintat Parlamentului proiecte de Cod penal si de procedura penala.

Acestea au fost retrase, insa, de succesorul lui, Rodica Stanoiu.

Asadar, Codul din 1969 ar fi urmat sa fie inlocuit cu cel cunoscut "Codul lui Stanoiu", intrucat a fost adoptat in perioada in care Stanoiu era ministrul Justitiei. Decizia de adoptare a fost luata de Parlament in 2004, iar abia dupa 2 ani acest proiect trebuia sa intre in vigoare.

Dupa mai multe critici ale societatii civile, dar si dupa schimbarea puterii, Guvernul condus de Calin Popescu Tariceanu a hotarat, insa, printr-o serie de ordonante de urgenta sa amane intrarea in vigoare a Codului Penal din 2004.

Cea mai vehementa critica a venit din partea Monicai Macovei, fostul ministru al justitiei, care avertiza ca intrarea in vigoare a Codului lui Stanoiu ar fi insemnat "blocarea justitiei penale".

In 2007, Monica Macovei, a lansat in dezbatere publica un nou proiect de Cod Penal, invocand necesitatea alinierii la Uniunea Europeana.

Tot in mandatul sau, Macovei a avut initiativa dezincriminarii insultei si calomniei. De asemenea, a mai fost dezincriminat adulterul, vagabondajul, infractiunea de defaimare a tarii si a natiunii, fapte ce erau considerate in societatea comunista deosebit de grave. Au fost inasprite pedepsele menite sa descurajeze comportamentele discriminatorii.

La inceputul lui 2007, Curtea Constitutionala a considerat, insa, neconstitutionala abrogarea articolelor 205 (insulta), 206 (calomnia) si 207 (proba veritatii) din Codul Penal.

Monica Macovei a fost inlocuita din functia de ministru al Justitiei la data de 5 aprilie 2007. Cu ocazia bilantului, ea a prezentat printre realizari, demararea lucrarilor pentru codul de procedura penala si civila, a caror forma finala era, potrivit ei, aproape definitivata.

Dupa plecarea Monicai Macovei de la Ministerul Justitiei, deputatii au votat, in unanimitate, in octombrie 2007, o serie de modificari aduse Codului de Procedura Penala si Codului Penal, printre care pedepsirea persoanelor care, aflandu-se in exercitiul functiunii, divulgau fara permisiune informatii din dosarele penale. Amendamente au fost aduse si la procedurile privind perchezitia domiciliara. Printre amendamentele deputatilor s-a numarat si un articol referitor la publicarea informatiilor legate de anchetele penale, fiind introduse pedepese cu inchisoarea pentru cei care fac publice astfel de informatii. Prevederea a fost interpretata ca un atac la adresa ziaristilor si nu la procurorii care, astfel, ar fi incalcat secretul profesional.

Textul de lege adoptat in octombrie 2007 a fost aspru criticat atat de presa, cat si de juristi. Mai mult, Clubul Roman de Presa, ONG-uri si cativa politicieni i-au cerut presedintelui Traian Basescu sa trimita la Parlament, spre revizuire, legea pentru modificarea Codului Penal, intrucat aceasta poate limita drepturile la libera exprimare a ziaristilor si cel de exercitare libera a profesiei.

Si procurorii au contestat propunerile de modificare. In noiembrie 2007, Parchetul General a inaintat ministrului justitiei, Tudor Chiuariu, punctul de vedere al procurorilor, care critica modificarile aduse Codului de procedura penala si Codului Penal, considerand ca acestea sunt de natura sa afecteze eficienta activitatii anchetatorilor.

Dar cea mai importanta critica a venit din partea Ambasadorul SUA in Romania, Nicholas Taubman, care a declarat, in 15 noiembrie 2007, ca este ingrijorat de modificarile Codului Penal si ale Codului de Procedura Penala si ca acestea transforma legea actuala intr-o "lege proasta".

Presedintele Traian Basescu a anuntat, in 20 noiembrie 2007, ca a retrimis Parlamentului proiectul de lege privind modificarea Codului Penal si a Codului de Procedura Penala, argumentandu-si decizia prin aceea ca actul normativ poate duce la blocarea anchetelor si la disolutia autoritatii statului.

Scandalul privind modificarile Codului de procedura penala a fost redeschis in 2008, magistratii, ministrul Predoiu, dar si Comisia Europeana avertizand asupra amendamentelor votate de Parlament, totusi, in octombrie 2008, in ciuda criticilor formulate pana atunci. Astfel, Comisia Europeana s-a declarat ingrijorata ca amendamentele pot impiedica anchetarea cazurilor penale. Era vorba, in principal, de diminuarea "puterii" procurorului, cu referire la interceptari, perchezitii si modul de folosire a probelor.

Ulterior, modificarea legii a fost atacata la Curtea Constitutionala. Ca urmare, prevederi ale Legii de aprobare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 60/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, care a fost contestata de procurorul general, ministrul Justitiei, dar si de oficiali europeni, au fost declarate, la inceputul anului, neconstitutionale.

Cel mai vechi Cod este Codul Civil: 144 de ani

Codul civil roman a fost pus in aplicare in 1865.

O prima forma a proiectului de modificare a Codului Civil a fost aprobata de Guvern in ianuarie 2004 si adoptata de prima Camera a Parlamentului, in luna septembrie a aceluiasi an, in ultimele luni ale mandatului PSD. In cursul dezbaterilor in cadrul Camerei Deputatilor a aparut, insa, necesitatea unei revizuiri substantiale a proiectului. Ca urmare, dezbaterile parlamentare au fost suspendate.

Actualul ministru al Justitiei, Catalin Predoiu a declarat, la finalul sedintei Executivului din 11 martie 2009, ca mai mult de trei sferturi din Codul Civil aplicabil, in prezent, este abrogat sau "depasit de realitate".

Predoiu a mai declarat ca actualul Cod civil nu se mai aplica decat in proportie de 20 - 25%. Potrivit lui Predoiu, noul Cod Civil, aprobat pe 11 martie 2009, de Guvern, ar urma sa intre in vigoare in aproximativ doi ani, precizand ca acest lucru depinde si de Parlament, care are posibilitatea de a adopta mai repede proiectul.

Ulterior, pe 2 aprilie 2009, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avizat favorabil, cu o serie de observatii, proiectul de Cod Civil elaborat de Ministerul Justitiei. Comisia juridica a CSM, condusa de Dan Lupascu, a analizat prevederile proiectului de lege si a ajuns la concluzia ca „este un Cod bun, dar care mai are nevoie de corijari”, remarcand ca prevederile noului Cod aduc o nota de modernizare, chiar daca altele „s-au pastrat de pe vremea lui Cuza”.

Codul de Procedura Civila a fost pus in aplicare, la randul lui, tot in 1865, fiind supus modificarilor dupa 1990. Ultima modificare a Codului de procedura civila s-a facut prin Legea nr. 459 din 6 decembrie 2006.

Printr-o hotarare de guvern de la sfarsitul lui 2007, in timpul mandatului la Ministerul Justitiei al lui Tudor Chiuariu, au fost aprobate tezele prealabile ale proiectului Codului de procedura civila.

Acestea au intrat in dezbatere publica inca de la sfarsitul lunii noiembrie 2007, Chiuariu organizand intalniri cu specialisti din diferite orase ale tarii in care a prezentat principalele modificari ale viitorului Cod de procedura civila si care aduce noutati in materie de recuzare, stramutare si competenta a instantelor.

In decembrie 2007, Tudor Chiuariu a demisionat din functia de ministru al Justitiei. Prezentarea acestui proiect de cod a fost facuta de Chiuariu dupa ce si-a anuntat demisia.

Anul trecut, Ministerul Justitiei inca lucra la acest proiect, secretarul de stat Theordor Nicolescu declarand ca proiectul are sanse sa fie trimis la Parlament pana la sfarsitul lunii septembrie.

Ca urmare, pe 25 februarie 2009, Guvernul a aprobat proiectul Codului de Procedura Civila propus de Catalin Predoiu, actualul Ministru al Justitiei. In expunerea de motive a acestui proeict, este amintit ca tezele prealabile au fost adoptate de Guvern in 2007.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.