Ecourile internationale ale crizei ziaristilor ostatici, impanate cu felicitarile Parisului in cazul Aubenas, par sa reprezinte pasaportul pentru istorie al presedintelui Basescu. Marea restanta, in raport cu promisiunile, nedeclararea oficiala a coruptiei ca amenintare la adresa securitatii nationale, in prima sedinta CSAT. O a doua reuniune a CSAT nu a mai fost convocata, pe fondul crizei ostaticilor. Observatorii, ca si Bruxelles-ul, au inceput sa remarce absenta marilor dosare de coruptie, fapt care ar amina aderarea pina in 2008.

Atacarea "marii coruptii" se leaga de termenul de sase luni pe care presedintele l-a dat institutiilor din domeniu, termen ce se apropie de scadenta. In mod simbolic, Basescu si-a inceput mandatul printr-un pelerinaj la SRI, SIE, Interne, Parchetul General, PNA, Oficiul pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor. Dincolo de a fi reprezentat cuvintul-cheie al campaniei electorale, atacarea coruptiei, asociata saraciei, a fost declarata obiectivul principal al mandatului presedintelui Basescu, limitarea ei fiind asociata recistigarii "demnitatii nationale" prin revigorarea institutiilor statului.

Suspansul ca metoda

Criza ostaticilor a insemnat asumarea riscului maxim pentru presedintele Basescu. Chiar fara a cunoaste culisele rapirii si eliberarii celor trei ziaristi si a ghidului lor, se poate spune ca, in conditiile instabilitatii din Irak, Basescu a mizat totul pe asumarea conducerii celulei de criza. In conditiile unei majoritati parlamentare fragile, riscul maxim l-a reprezentat si atacarea sistematica a PUR ca "solutia imorala" a coalitiei majoritare.

Tot de PUR se leaga si reluarea cu obstinatie a temei alegerilor legislative anticipate, calea de a scapa de "solutia imorala" din Parlament. Si poate de a scapa, prin influenta si autoritatea directa asupra Aliantei, si de alti presupusi indezirabili din sferele de putere centrale si locale. Deocamdata, chiar daca alegerile anticipate nu sint agreate decit de PD, consacrat deja ca un fel de prelungire a lui Traian Basescu, presedintele pare sa fi cistigat prin tactica fricii, nimeni nefiind dispus sa-si riste mandatul prin vot. Cu exceptia accidentului reprezentat de alegerea lui Nastase si Vacaroiu in fruntea Camerelor Parlamentului cu ajutorul PUR, fostii umanisti voteaza disciplinat de partea Aliantei, defectiunile la vot fiind generate de absenteismul aliatilor PNL-PD.

Citeste si:

Basescu a riscat si linistea coalitiei prin atacarea PNL, fara ca deocamdata sa primeasca o replica in public. Explicatia tine de aritmetica interna a Aliantei, sondajele recente descriind PD ca principalul partid la guvernare. "Cred ca detasarea de care vorbeste presedintele nu poate exista in realitate, el are in guvern ministri pedisti si cred ca nu-i displace si nu e intimplator faptul ca portofoliile democrate nu sint sub vizorul direct al presei si al Bruxelles-ului. Daca ar aparea deficiente de guvernare, decontul il vor face liberalii", crede analistul Iosif Boda.

Razboiul declarat unei importante parti a presei, pe care o considera controlata de grupuri de interese economice, nu pare sa-i fi adus nici el pierderi. "Desi a intrat in razboi cu o parte a mediei, stie sa tina presa in priza, in ciuda a ceea ce spune", crede politologul Cristian Preda. "Nu stiu insa daca acest stil, care e natural, va da si rezultate", se intreaba Boda. Un alt risc, al tensionarii relatiilor cu UE, prin declararea Statelor Unite ca "partener strategic", a Marii Britanii ca "partenerul privilegiat", si plasarea duetului Franta-Germania pe locul trei, din pozitia de motor al integrarii, tema trecuta in responsabilitatea guvernului. "Este mai imaginativ" decit asteptarile in politica externa, apreciaza Preda.

"Informatiile", inaintea echipei

Daca, initial, echipa de consilieri prezidentiali era cotata de analisti drept cea mai performanta, ea a ramas descompletata dupa plecarea lui Vasile Blaga la guvern si renuntarea lui Andrei Plesu. "Unde este Theodor Stolojan, ma intreb, mai traieste, e in tara, e in Bucuresti, e la Cotroceni?", se intreaba comentatorul Iosif Boda. Mai mult decit asculta de consilieri, "Basescu e fascinat de informatiile pe care le primeste si care am sentimentul ca ajung pe masa lui necoroborate, ceea ce ar putea sa creeze probleme in timp, pentru ca s-ar putea sa rezulte decizii pe baza unor informatii incorecte sau incomplete", mai crede Boda.