Incepe marea imparteala a functiilor in Parlament

Atribuirea posturilor din structurile de conducere ale Parlamentului reprezinta unul din cele mai importante momente politice ale vietii parlamentare. Se stie deja ca cine detine posturi in Biroul Permanent este implicat direct in procesul decizional, in timp ce presedintii de comisii sunt direct responsabili de soarta proiectelor de legi. Imparteala posturilor se face dupa un algoritm stabilit in functie de rezultatul alegerilor. Fiecare dintre partidele care au obtinut mandate va avea grup parlamentar propriu in aceasta legislatura. Pana acum, aliantele politice inregistrate ca atare la tribunal nu aveau dreptul sa se divizeze in grupuri parlamentare, dar modificarea regulamentelor, in ultimele zile de mandat, a creat posibilitatea constituirii grupurilor parlamentare separate. PNL si PD vor avea fiecare grup propriu, dupa cum a anuntat Mona Musca, iar PSD si PUR, intrate ca alianta electorala, se vor desparti in structuri distincte. Ceea ce rezulta este un Parlament divizat in sase grupuri politice, plus cel al minoritatilor, ceea ce, in conditiile unui scor strans, da posibilitatea atragerii unuia sau altuia dintre grupuri in procesul de sustinere parlamentara a guvernului. Biroul Permanent, ca si structura comisiilor vor reflecta acest nou Parlament cu sase grupuri. Singurele posturi care se aleg acum pentru patru ani sunt cele ale presedintilor de Camere. Restul fotoliilor intra la vot, la fiecare inceput de sesiune, conform algoritmului decis pentru cele 8 sesiuni ale mandatului.

PSD tine cu dintii de trei comisii

Batalia cea mare dusa in PSD este in jurul postului de presedinte al Camerei Deputatilor, demnitate detinuta in decursul timpului de Dan Martian, Adrian Nastase, Ion Diaconescu si Valer Dorneanu. Candidatii vehiculati pana acum sunt Miron Mitrea, Dan Ioan Popescu si Viorel Hrebenciuc. Nici unul dintre acestia nu este insa "omul lui Nastase", motiv pentru care s-ar putea sa intampine dificultati in obtinerea sprijinului politic, in conditiile in care la Senat presedintia ar putea reveni tot lui Nicolae Vacaroiu, un apropiat al lui Ion Iliescu. Atat la Camera, cat si la Senat PSD si PUR vor avea cate un vicepresedinte si un secretar, in prima sesiune. Cat priveste chestorii, PSD va avea unul la Senat, iar la Camera Deputatilor este posibil sa nu aiba nici unul la inceput, urmand ca postul sa fie lasat minoritatilor.

La nivel de vicepresedinti se vehiculeaza numele lui Doru Ioan Taracila sau Rodica Stanoiu (de la PSD) si Dan Voiculescu (din oficiu, in baza protocolului cu PUR) la Senat, in timp ce la Camera se asteapta mai intai nominalizarea persoanei pentru presedinte. In ceea ce priveste comisiile permanente, PSD are deja cinci dintre ele si este hotarat sa nu cedeze sub nici o forma trei dintre acestea, la negocierile politice care vor urma. Cele trei comisii de care PSD tine cu dintii sunt: buget-finante, politica externa si juridica. La Senat sunt trei nume mari care ravnesc la comisia juridica, in conditiile in care cea externa pare a fi deja data Corinei Cretu. Cei trei juristi posibili sefi la comisia de specialitate sunt: Rodica Stanoiu (favorita), Antonie Iorgovan (mult prea controversat) si Cristian Diaconescu, daca nu ramane la minister. PUR va avea o comisie si la Camera si la Senat, dar momentan nu se stie nici un nume de posibil presedinte.

Alianta se desparte pentru a lua mai multe functii

Desi isi propun ca Alianta D.A. sa functioneze cel putin pana in 2008, PNL si PD vor forma grupuri parlamentare separate in viitorul legislativ. Regulamentele celor doua Camere ale Parlamentului permit formatiunilor politice care au candidat in cadrul unei coalitii sa formeze grupuri separate, cu conditia ca din ele sa faca parte minimum 10 deputati si sapte senatori. PD are 48 de deputati si 21 de senatori, iar PNL - 64 deputati si 29 senatori. Impreuna, cele doua partide detin 163 de mandate de parlamentar. Pe baza algoritmului parlamentar, atat PD, cat si PNL vor avea dreptul la un vicepresedinte si un secretar sau un chestor, atat la Camera, cat si la Senat. La Camera Deputatilor, PD i-ar putea propune in Biroul Permanent pe Adriean Videanu si Gheorghe Albu, iar la Senat pe Radu Berceanu si Maria Petre. Singurul semn de intrebare este legat de vicepresedintele PD Adriean Videanu, care nu s-a decis inca daca va ramane parlamentar sau va prefera, asa cum a facut si in 2003, sa se ocupe de afaceri. Conducerea PD a stabilit, in principiu, si viitorii lideri ai grupurilor parlamentare: Vasile Blaga la Senat si Cozmin Gusa la Camera Deputatilor. In ceea ce priveste comisiile parlamentare permanente, PD are dreptul, potrivit algoritmului, la trei functii de presedinte la Senat si alte trei la Camera Deputatilor. Deocamdata, nu este insa clar cum vor imparti majoritatea si opozitia conducerile comisiilor. Totusi, PD i-ar putea propune pe deputatii Ioan Oltean, pentru conducerea Comisiei de administratie, Gheorghe Barbu, pentru Comisia de munca sau Adriana Saftoiu, la Comisia de cultura si mass-media. Deputatul Romeo Raicu va face parte, aproape sigur, din Comisia de control a SIE si este posibil ca avocatul Aurelian Pavelescu, ales deputat in circumscriptia Olt, sa fie trimis la Comisia SRI. Liberalii isi vor schimba toata conducerea parlamentara. La Senat, in Biroul Permanent, vor fi propulsati Puiu Hasotti (ca vicepresedinte) si Nicolae Vlad Popa (chestor) si inca o persoana care nu a fost inca stabilita, iar la Camera Deputatilor - Mona Musca (vicepresedinte), Mihai Voicu (chestor) si Bogdan Olteanu (secretar). Liderul grupului senatorial va deveni Gheorghe Flutur, iar la Camera Deputatilor - Calin Popescu-Tariceanu. La Senat, liberalilor le revine sefia a trei comisii, pe care le vor stabili astazi. La Camera, din cele trei comisii, PNL a decis, deocamdata, ca va cere presedintia Comisiei de buget-finante pentru Dan Radu Rusanu si sefia Comisiei de administratie pentru Dan Motreanu. Liberalii si pedestii se vor intalni maine, pentru a-si armoniza pretentiile si pentru a stabili o strategie comuna de negociere cu PSD.

UDMR vrea trei presedinti

Joi, la Targu Mures, conducerea UDMR se va intalni cu membrii noilor sale grupuri parlamentare (22 deputati, 10 senatori), prilej cu care se va decide si asupra numarului de functii pe care formatiunea udemerista il vizeaza in cele doua Camere ale Legislativului. Din cate declara, Uniunea nu are pretentii la presedintia Senatului sau Camerei Deputatilor, dar are in vizor participarea la conducerea unor comisii permanente. Numarul acestora nu va diferi, probabil, prea mult de cel din legislatura ce se incheie in aceste zile. Singura deosebire, ne spunea vicepresedintele executiv Borbely Laszlo, va fi aceea ca acum UDMR participa la guvernare si nu ar vrea ca in parlament sa conduca domenii de care va raspunde in Executiv. In actuala legislatura, UDMR a detinut presedintia a 2 comisii in Senat si un post de secretar al alteia; in Camera Deputatilor, Uniunea a asigurat presedintia unei singure comisii, ocupand insa 4 posturi de vicepresedinte si tot atatea de secretar.

PRM se agata de algoritm

Peremistii isi vor negocia la sange pretentiile pentru ocuparea functiilor de la varful Parlamentului. "Potrivit algoritmului de reprezentare, avem dreptul sa cerem cate un post de vicepresedinte al Camerei Deputatilor si al Senatului, presedintia a cate doua comisii parlamentare, in fiecare camera legislativa, plus functii de conducere in alte opt-noua comisii parlamentare. La Senat, de exemplu, impreuna cu Alianta, ar trebui sa avem mai multe functii de conducere decat PSD-PUR-UDMR, fiindca ei sunt acolo in minoritate", spune prim-vicepresedintele PRM Corneliu Ciontu. Deocamdata insa, partidul lui C.V. Tudor nu si-a desemnat oameni pentru aceste posturi, asteptand negocierile ca sa vada care dintre cele doua mari blocuri politice este dispus sa ofere mai mult.

Vacaroiu, sigur pe voturile a doi liberali

Pentru prima data dupa 1990, partidul castigator al alegerilor ar putea pierde sefia Camerei superioare a Parlamentului. Si asta pentru ca PSD, impreuna cu aliatii sai, PUR si UDMR, nu formeaza o majoritate in Senat, avand nevoie de inca cel putin doua voturi. In aceste conditii, PNL si PD calculeaza ca ar putea obtine presedintia Senatului, cu sprijinul PRM. Teoretic, aceasta varianta este posibila, intrucat, impreuna, cele trei partide detin 70 de mandate de senator din totalul de 137. Intr-o asemenea varianta - extrem de optimista - postul ar trebui sa revina liberalilor. PRM, prin intermediul prim-vicelui Corneliu Ciontu, a pus paie pe foc, spunand ca nu exclude un sprijin peremist pentru un candidat al Aliantei la presedintia Senatului. Oricum, Alianta PNL-PD este constienta ca propunerea PSD - Nicolae Vacaroiu - are cele mai mare sanse, fiindca actualul presedinte al Senatului este mai mult decat popular printre peremisti. Pe de alta parte, Vacaroiu s-a laudat, la Senat, ca este sigur si de doua voturi ale liberalilor, cel mai probabil fiind vorba de Paul Pacuraru si de Norica Nicolai. Pentru a preintampina o eventuala tradare a parlamentarilor PNL, presedintele Calin Popescu-Tariceanu a amenintat ca, la fiecare scrutin parlamentar - de alegere a noii conduceri a Camerelor legislative si la investirea Guvernului - va posta langa urne un om de incredere ca sa supravegheze votul. Cei care voteaza in beneficiul PSD si impotriva deciziei Aliantei D.A. vor fi exclusi din partid, fara drept de apel.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe