Votul francezilor a bagat Uniunea Europeana in criza
Barometrul de opinie pe mai 2005 realizat de Gallup pentru Fundatia pentru o Societate Deschisa (OSF) arata ca increderea romanilor in Uniunea Europeana a scazut drastic in ultimele sase luni. "Asistam la o schimbare de atmosfera. In toamna anului trecut, 74% din populatie spunea ca are incredere in Uniunea Europena (n.r. - in cadrul altui sondaj - Eurobarometer). Acum procentul a scazut cu aproape 25 de puncte procentuale, la 48%.

Exista semne ca ponderea euroscepticilor din Romania este in crestere", a declarat sociologul Dumitru Sandu, unul dintre realizatorii sondajului, in cadrul unei conferinte de presa. Cei mai pesimisti privind integrarea se dovedesc a fi persoanele din mediul rural, care nu au nici macar cunostinte minime despre Uniunea Europeana."In chestionar a existat o intrebare daca Romania este sau nu membra UE. 25% din cei intervievati au spus ca Romania este deja membra UE", a precizat Sandu.

La polul opus se afla persoanele din mediul urban care se informeaza despre implicatiile aderarii atit din mass-media locale, cit si din cele straine. "Numarul campaniilor mediatice privind integrarea a crescut substantial. De asemnea, si mass-media au acordat mai multa atentie impactului aderarii la UE. Au fost prezentate mai ales efectele negative ale integrarii in domeniu agriculturii", spune Sandu, explicind ca acesta ar fi unul dintre motivele pentru care ponderea celor care n-au incredere in UE este mai mare in mediul rural.

Majoritatea romanilor se lupta cu saracia

Lupta cu ziua de miine continua sa fie principala preocupare pentru mare parte a romanilor. 57% din romani spun ca se numara printre cei saraci, iar inca 25% ca se afla la limita saraciei, rezulta din cel mai recent barometru de opinie.Nu mai putin de 37% din romani se pling ca banii pe care-i cistiga nu le ajung nici pentru strictul necesar. Rindul saracilor este ingrosat de alte 39 procente din populatie, care desi sustin ca au venituri suficiente pentru strictul necesar, nu-si permit sa cumpere bunuri mai scumpe. Ce inseamna strictul necesar? Alimente, bautura si tigari. Care costa intre un milion de lei/luna pentru romanii care fac parte din familii numeroase (cinci-sase persoane) si 2,4 milioane lei/luna in cazul celibatarilor de la oras. La acestea se adauga inca 1-1,5 milioane lei pe luna in contul cheltuielilor cu utilitatile ale unei familii.

Cheltuim mai mult decit cistigam

O persoana necasatorita cheltuieste in medie 6,5 milioane lei pe luna, cu aproape 1,2 milioane lei mai mult decit cistigul lunar - 5,3 milioane lei, arata studiul OSF. Familiile formate din doua-trei persoane se descurca ceva mai bine - datoriile acumulate in cursul unei luni scazind la 700 mii lei pentru familiile din doua persoane. Insa cu cit numarul membrilor unei familii este mai mare, cu atit veniturile nu ajung pentru cheltuielile curente, datoriile lunare urcind la aproape duoa milioane de lei in cazul gospodariile formate din cinci persoane.

Restantieri la integrare

Daca nu vrea sa ramina repetenta in toamna, la Raportul de tara al Comisiei Europene, Romania trebuie sa scape de 100 de restante si, in paralel, sa-si faca si temele la zi. Aproape toate ministerele au cel putin o obligatie neindeplinita si, in ciuda optimismului exprimat de reprezentantii Ministerului Integrarii, ritmul in care se recupereaza restantele este destul de lent. Intirzierile sint generate, in principal, de birocratia excesiva si, pe alocuri, de lipsa fondurilor.

Cele o suta de masuri prioritare pentru integrare nerealizate la timp, invocate de premierul Tariceanu drept motiv al inapetentei sale pentru anticipate, sint incluse intr-un document care a ajuns si pe masa oficialilor de la Bruxelles. Restantele vizeaza, in principal, sistemul judiciar, protectia minoritatilor si unele obligatii asumate de tara noastra la capitolele Agricultura, Justitie si Afaceri interne, Pescuit, Stiinta si Cercetare. Ministrul finantelor, Ionut Popescu, sustine ca intirzierile sint legate in general de birocratie.

"Exista prin ministere niste functionari care nu prea stiu despre ce e vorba in materie de integrare si care aduc tot soiul de modificari si de aceea se intirzie", a declarat Popescu. El spune insa ca mai exista si o alta cauza: in multe situatii termenele din planurile de masuri erau de la inceput nerealiste.

Ratacind prin ministere

Proiectul privind renuntarea statului la actiunea nominativa de control, asa-zisa "actiune de aur", care trebuia adoptat din ianuarie 2005, e inca in lucru. El a ajuns abia in aprilie in Senat, iar acum e la Camera Deputatilor.Si restantele inregistrate de Autoritatea Nationala a Vamilor vizeaza chestiuni importante: propunerile de modificare a Codului Vamal si a Codului de Procedura Penala, privind sporirea competentelor autoritatilor vamale, ar fi trebuit sa fie gata in noiembrie 2004. Situatia la zi: proiectul de modificare a Codului Penal e la avizare, iar Codul Vamal intra in dezbatere abia in iunie.

Hotarirea privind reducerea evaziunii fiscale in domeniul alcoolului, tutunului si uleiurilor intocmita de Ministerul Finantelor, care trebuia sa fie gata in martie, n-are inca avizele tuturor ministerelor.
Din cele sapte angajamente neindeplinite, Ministerul Justitiei a reusit sa amine unul pentru anul viitor: cel privind simplificarea procedurilor judiciare si redistribuirea cauzelor. Proiectul privind infiintarea completelor speciale, care avea ca termen aprilie 2005, a ajuns la guvern, dar n-a fost discutat.
Actul normativ privind criteriile de organizare si functionare a institutiilor de asistenta sociala realizat de Ministerul Muncii e si el inca in procedura de avizare, desi avea termen pentru luna martie. Situatia e similara si in cea ce priveste nomenclatorul institutiilor de asistenta sociala.

Lantul slabiciunilor

Ministerul Sanatatii trebuia sa adopte pina in martie o lege care sa reglementeze regimul aditivilor alimentari (asa-zisele "E"-uri) in conformitate cu cerintele europene. Oficialii MS au facut proiectul si
l-au trimis spre avizare celorlalte ministere. Vina pentru intirziere pare sa cada in sarcina Ministerului Agriculturii, Apelor, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), acolo unde proiectul se afla din aprilie. Conform rapoartelor primite de Ministerul Integrarii, la acelasi MAPDR se afla, inca din decembrie 2004, si protocolul realizat de Agentia Nationala pentru Protectia Consumatorului prin care se delimiteaza responsabilitatile in domeniul controlului alimentelor ale diverselor institutii implicate.

Citeste si:

Chiar daca masura figureaza ca nerealizata, ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur, stie ca protocolul a fost avizat de institutia pe care o conduce.Printre obligatiile asumate si neindeplinite de Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara se numara si cea privind evaluarea sanatatii efectivelor de animale, care avea termen pentru luna octombrie a anului trecut. Cei de la ANSVA sustin ca nu-si pot face treaba atita vreme cit nu s-a terminat inregistrarea animalelor. Aceasta este programata sa se finalizeze abia in 2006, dar negociatorul-sef in relatia cu UE, Leonard Orban, nu crede ca inregistrarea va fi realizata pina atunci. Lipsa evaluarii animalelor ar putea bloca accesul pe piata al producatorilor autohtoni.

In asteptarea rectificarii

Ministerul Administratiei si Internelor, in top la numarul de restante, n-a reusit sa doteze pina in martie Autoritatea pentru Straini cu aparatura pentru depistarea actelor false. Motivul: lipsa banilor pina la rectificare.Tot criza financiara e invocata si de cei de la Agentia Nationala pentru Rromi in incercarea de a explica neinfiintarea in luna martie a unor structuri regionale. Seful Agentiei, Ilie Dinca, se plinge ca oficiul nu a primit fonduri suficiente in momentul crearii sale. "Din cele 52 de posturi prevazute in Ordonanta in baza careia functionam, avem bani doar pentru 11 persoane. Asteptam si noi rectificarea de buget", a spus acesta. Lipsa de fonduri afecteaza cam toate ministerele la capitolul angajari de functionari care sa gestioneze problemele specifice ale integrarii, o buna parte din obiectivele nerealizate fiind legate de acest capitol.

Lista restantierilor

Iata care era situatia restantelor, pe ministere si agentii, la 16 mai

Ministerul Administratiei si Internelor - 11 masuri restante
Ministerul Sanatatii - noua restante
Ministerul Finantelor Publice - o restanta
Ministerul Integrarii Europeme - sase restante
Ministerul Justitiei - sapte masuri restante
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor - patru masuri restante
Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale - sapte masuri restante
Ministerul Transporturilor si Turismului - cinci masuri restante
Agentia Nationala de Control al Exporturilor Strategice - doua restante
Agentia Nationala pentru Protectia Consumatorului - o masura restanta
Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului - o restanta
Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii - o masura restanta
Autoritatea Sanitar- Veterinara - noua masuri restante
Autoritatea Nationala a Vamilor - trei masuri restante
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - doua masuri restante
Avocatul Poportului - doua restante
Agentia Nationala pentru Rromi - sapte masuri restante
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Devzoltarii Rurale- trei restante
Ministerul Culturii si Cultelor - o restanta
Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei - o restanta
Ministerul Economiei si Comertului - trei restante
Ministerul Educatiei si Cercetarii - cinci masuri restante
Agentia Nationala pentru IMM-uri si Cooperatie - doua restante

Votul francez, prilej de mesaje interne

Liderii de la Bucuresti cred ca respingerea Constitutiei europene de catre Franta nu afecteaza integrarea Romaniei. Toti folosesc prilejul pentru a transmite si un mesaj spre interior.
Basescu: Proiectele trebuie explicate. Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a explicat ieri ca rezultatul Referendumului din Franta asupra Constitutiei europene nu va afecta procesul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.
"Esecul Referendumului din Franta nu poate sa influenteze data aderarii Romaniei, care la 25 aprilie a.c. a semnat Tratatul de aderare la UE, semnat si de celelalte 25 de tari membre ale Uniunii", a spus seful statului. In opinia lui Basescu "aderarea nu depinde decit de capacitatea noastra sa indeplinim toate obligatiile asumate in negociere".

El a avertizat asupra faptului ca "guvernul nu poate atinge singur obiectivul integrarii in UE; daca vom iesi in strada sa spunem nu atunci cind vor avea loc cresteri de preturi la energia electrica, cind subventia la minerit va deveni zero sau cind vor avea loc restructurari in domeniul siderurgiei, cu siguranta vom rata obiective in procesul de aderare la UE". Seful statului mai spune ca "cetatenii Europei trebuie informati si trebuie sa le fie clarificate proiectele politicienilor pentru ca acestea sa fie sustinute de popoarele europene".

Guvernul: Urmatoarele patru luni sint determinante

In comunicatul privind votul francez, premierul Calin Popescu-Tariceanu revine cu acelasi mesaj ca pentru anticipate: urmatoarele luni vor fi determinante pentru data la care va intra Romania in UE. "Sistemul invechit va incerca probabil sa blocheze reforma si in al doisprezecelea ceas. De aceea, Guvernul Romaniei are nevoie, in aceste momente, de sprijinul intregii societati", se spune in comunicatul executivului care cheama liderii grupurilor parlamentare, presedintii Camerelor si ai comisiilor de politica externa si integrare europeana la consultari la Palatul Victoria.

Partidul Conservator: Nu intotdeauna popoarele voteaza cum vor presedintii. Aceasta ar putea fi concluzia votului negativ din Franta asupra Constitutiei europene, potrivit Partidului Conservator. "Aderarea sau neaderarea Romaniei la 1 ianuarie 2007 depinde numai de Romania, de felul cum reusim sa aducem la indeplinire angajamentele asumate pe parcursul negocierilor", se spune in comunicatul partidului care isi reafirma "angajamentul de a asigura, impreuna cu ceilalti parteneri de coalitie, stabilitatea politica a tarii si luarea acelor masuri menite sa conduca Romania in Europa la data convenita, 1 ianuarie 2007".

"Un derapaj serios duce la activarea clauzei"

Directorul Institutului European Roman, Nicolae Idu, considera ca respingerea tratatului constitutional nu va afecta in mod decisiv aderarea Romaniei si Bulgariei. "Eu cred ca raportul de tara de anul acesta nu va include cererea de activare a Clauzei de salvgardare, ci poate anul viitor.
Numai un derapaj foarte serios in plan politic ar putea duce la asa ceva. Mai multe derapaje mici, inregistrate in timp, ar putea avea drept efect un raport net defavorabil in 2006", considera Idu.

El apreciaza ca, din aceasta perspectiva, declaratiile protagonistilor scenei politice romanesti sint adaptate pozitiei pe care o ocupa. "Mesajul presedintelui Basescu e unul eminamente politic, adresat populatiei, in care spune ca nu trebuie sa ne impacientam prea tare. In cazul lui Tariceanu, acesta vine cu un mesaj indreptat si spre executiv, spre administratia locala. Fiecare dintre ei are tinte specifice", este de parere directorul Institutului European.