Chiar daca parcursul european al Romaniei si Bulgariei nu a fost unul lin, statele membre ale Uniunii Europene, si cu deosebire Franta, au manifestat bunavointa fata de incetineala cu care guvernele au actionat in procesul aderarii. Romania a obtinut statutul de economie de piata functionala cu observatii de genul "mai sint multe de facut". Dupa votul negativ al francezilor, performantele in drumul catre UE va fi mult mai strict monitorizate.

Dumping-ul fiscal din est irita in vest

Formal, lucrurile nu se schimba. "Problemele noastre tin de concretul parcursului. Avem nevoie de o prestatie mai buna, de o abordare ferma a capitolelor delicate de negociere. Romania se afla acum in situatia de a infrunta curente care sint potrivnice" - sustine profesorul de economie, Daniel Daianu. Analistul considera ca temerile vest-europenilor privind asaltul de forta de munca ieftina din est trebuie sa atraga atentia autoritatilor din Romania. " Sint dosare care irita in vest. Dumpingul fiscal (nivelul relativ mai scazut al impozitarii -n.n) este unul dintre acestea. Trebuie riguros respectate acordurile bilaterale si legislatia speciala in domeniul circulatiei persoanelor, iar incalcarile reglementarilor trebuie sever pedepsite."

Potrivit lui Bogdan Baltazar, fost presedinte BRDSocGen, climatul politic generat de votul negativ al francezilor aduce mai aproape posibilitatea aminarii cu un an a integrarii. 'Climatul politic creat de "Nu"-ul francez, probabil urmat de cel al Olandei, tara cu contributiile cele mai mari pe cap de locuitor la bugetul UE va trebui sa ne-ndrepte la mai multa rigoare caci anul de aminare devine mai probabil. Problemele legate de reforma justitiei, sau cele care tin de reglementarea ajutorului de stat, toate aceste lucruri trebuie analizate riguros>> - spune Baltazar.

Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, considera ca este prea devreme pentru a trage concluzii definitive asupra efectelor votului francez. "Este cert insa ca votul francezilor constituie pentru noi o imprejurare nefavorabila. Nu este insa un act decisiv. Am toate motivele sa cred ca UE nu-si inchide portile. E drept ca vom avea mai mult de lucru."

Liniste relativa

In replica la rezultatele referendumului constitutional din Franta, presedintele Basescu a pledat ieri pentru un proces amplu de informare si explicare a proiectului european la nivel continental. Premierul Tariceanu a pus si el rezultatele pe seama insuficientei comunicari cu cetatenii. Si presedintele, si premierul au precizat ca votul negativ din Franta nu influenteaza data aderarii Romaniei. Data depinde doar de "capacitatea noastra de a fi solidari cu obiectivul integrarii in UE, ceea ce inseamna ca va trebui sa indeplinim toate obligatiile asumate la negocieri", a comentat presedintele Basescu. In schimb, guvernul a admis ca "votul francez ar putea sa conduca la cresterea exigentei fata de Romania", la raportul de monitorizare din toamna al Comisiei Europene.

Optimism fortat

Respingerea Constitutiei Europene in referendumul francez de duminica a fost primita cu un optimism fortat de majoritatea liderilor din cele 25 de state membre. Cancelarul german, Gerhard Schröder, a carui tara a ratificat Constitutia pe cale parlamentara, a tinut sa sublinieze ca tratatul nu a primit o lovitura fatala. El a cerut continuarea procesului de ratificare in celelalte tari, adaugind ca "votul francez nu este finalul parteneriatului franco-german in si pentru Europa". "Sintem deceptionati, dar procesul de ratificare continua, iar rezultatul francez ofera un motiv in plus olandezilor sa adopte textul", a afirmat, la rindul sau, premierul olandez Jan Peter Balkenende.

Prin sefii de stat sau de guvern alte tari membre ca Spania, Slovenia, Ungaria sau Polonia au cerut continuarea procesului de ratificare. Marea Britanie a fost singura care a lansat o umbra de indoiala asupra continuarii procesului de ratificare dupa "Nu"-ul francez, afirmind ca acum "este nevoie de o perioada de reflectie" asupra viitoarei directii a UE.

Bulgaria si Turcia nu se simt afectate

Citeste si:

Respingerea Constitutiei Europene de catre francezi nu trebuie sa intirzie noua extindere a UE, au apreciat liderii bulgari si polonezi, in timp ce responsabilii turci au afirmat ca referendumul priveste exclusiv Franta. Respingerea Constitutiei de catre Franta "nu poate si nu trebuie sa intirzie ratificarea" Tratatului de aderare a Bulgariei la UE, a declarat Ministerul bulgar de Externe, adaugind ca o eventuala aminare a integrarii nu va fi cauzata decit de intirzieri in reformele interne din Bulgaria.

O reactie similara a venit si din partea Turciei, tara care asteapta deschiderea negocierilor de aderare in toamna, si, probabil, cea mai afectata de rezultatul din Franta. Intr-un mesaj adresat mai degraba responsabililor europeni, ministrul de Externe turc, Abdullah Gul, a tinut sa sublinieze ca Turcia ar putea fi impiedicata sa inceapa negocierile (nu de rezultatul din Franta - n.n.), ci de nerespectarea angajamentelor pentru indeplinirea standardelor UE.

Votul francez loveste si Romania

Desi, in aparenta, ratificarea Constitutiei Europene nu are nici o legatura cu aderarea noastra la UE, in realitate Romania este o victima colaterala a votului francez. Conditiile integrarii ar putea deveni extrem de dure pentru noi. In afara unor circumstante cu totul exceptionale, nu poate fi vorba despre suspendarea aderarii noastre la UE, aminarea dincolo de 2008 sau reluarea negocierilor. Acestea sint elemente ale unui "contract" semnat intre Romania si Uniune. Romania incearca insa acum sa intre intr-o Uniune coplesita de misiunea de a se redefini, de a gasi solutii de supravietuire, intr-o masura suficient de mare pentru a "inghiti" si mai greu decit pina acum doua tari, care vin si ele cu problemele lor.

Premierul britanic a cerut "o perioada de reflectie"; aceasta nu poate insemna decit ca masinaria europeana va incetini, cautind sa identifice mai precis directia in care se indreapta. Concret, aceasta inseamna ca vor fi probabil folosite toate artificiile formale si procedurale posibile pentru a incetini procesul de aderare a Romaniei si Bulgariei. Prima ocazie - raportul Comisiei Europene din toamna.

Ne paste clauza

Desi Comisia face o evaluare independenta a performantelor tarii noastre, aceasta ramine in ultima instanta interpretabila. Gruparile politice din Parlamentul European vor gasi usor motive de nemultumire. Germanilor si francezilor care au votat impotriva Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la 13 aprilie li s-ar putea adauga altii, incurajati de atitudinea "motorului european". Activarea clauzei de salvgardare pare asadar din ce in ce mai probabila. In plus, atit evaluarea CE, cit si pasii ulteriori, vor fi facuti intr-o perioada in care presedintia Consiliului UE va fi detinuta de o tara eurosceptica prin traditie, Marea Britanie. Nu vom mai beneficia, prin urmare, nici de lobby-ul agresiv pro-european facut de presedintia luxemburgheza.

Bani mai putini

In plan economic, institutiile UE incearca sa se puna de acord asupra perspectivelor financiare pentru anii 2007-2012. Deja Parlamentul European a retras Romaniei si Bulgariei sumele promise initial. Sa nu uitam ca euroscepticismul este conjugat in toate statele UE cu nemultumirea fata de performantele economice ale guvernelor. Majoritatea acestora au promovat politici sociale interventioniste, care, desi ineficiente, ramin in principiu preferabile pentru cetateni in fata "amenintarii" liberalismului sugerat de Constitutie. In fata temerilor privind forta de munca ieftina din est si delocalizarea, parlamentarii europeni vor trebui sa dea satisfactie celor pe care ii reprezinta, stringind mai mult baierele pungii.

Extindere neafectata

"Este prea devreme pentru a specula asupra impactului votului francez asupra Europei, dar nu este prea devreme pentru a spune clar ca a cincea extindere a UE nu ar trebui sa fie afectata de acest rezultat", a spus seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele. Intrebat daca Romaniei i se va aplica un tratament diferit fata de cel aplicat celorlalte state candidate, acesta a spus ca la fiecare tratat de aderare au existat exceptii de la regula.